Ieremia 6:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Casele lor vor fi luate Ca altora să fie date. La fel va fi cu-al lor ogor Și-apoi și cu soațele lor, Când mâna Mea se va întinde Și-a Mea mânie va cuprinde Țara întreagă și pe cei Cari sunt locuitori ai ei. Așa va fi căci, negreșit, Domnul e Cel care-a vorbit.”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹² Casele lor vor trece în stăpânirea altora, împreună cu terenurile și soțiile lor, căci Îmi voi întinde mâna împotriva locuitorilor țării“, zice Domnul.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² Casele lor vor trece în proprietatea altora împreună cu terenurile și cu soțiile lor – pentru că Îmi voi întinde mâna împotriva locuitorilor țării. Acestea sunt cuvintele spuse de Iahve!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² Casele lor vor trece la alții împreună cu câmpiile și femeile, căci îmi voi întinde mâna împotriva locuitorilor țării”, oracolul Domnului.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² Casele lor vor trece în stăpânirea altora, ogoarele și nevestele lor, de asemenea, când Îmi voi întinde mâna asupra locuitorilor țării”, zice Domnul.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² Și casele lor vor trece în mâna altora, cu țarinele și nevestele împreună, căci îmi voi întinde mâna împotriva locuitorilor țării, zice Domnul.

Ieremia 6:12 Mawu Ofanana

1 Cronici 21:16

David, ochii, și-a ridicat, Iar când spre cer el s-a uitat, De-ndat’, pe înger, l-a văzut. Îngeru-acela a șezut Între pământ și cer. Privea Către Ierusalim și-avea O sabie înfricoșată, Către cetate îndreptată. David și toți bătrânii lui Din mijlocul poporului, Jos, la pământ, s-au azvârlit. Și-n saci, trupul, și-au învelit.

Isaia 10:4

Unii vor fi îngenuncheați, Prinși de război fiind luați, Și foarte mulți din ăst popor Vor fi în rândul morților. Însă mânia Domnului Nu este stinsă. Brațul Lui Este de furie cuprins, Pentru că încă e întins.

Isaia 5:25

Peste popor are să vie – Astfel – a Domnului mânie. Mânia Lui o să-l lovească, Încât o să se zguduiască Munții în temelia lor, Iar trupurile morților Întinse-n ulițe-au să fie, Precum noroiul de pe glie. Însă mânia Domnului Nu este stinsă. Brațul Lui Este, de furie, cuprins, Pentru că încă e întins.

Isaia 9:12

Căci Domnul îi va fi stârnit Pe Sirieni, în răsărit, Iar după-aceea – cum a spus – Pe Filistenii din apus. Aceștia îl vor ataca Pe Israel și-l vor mânca. Însă mânia Domnului Nu este stinsă. Brațul Lui Este de furie cuprins, Pentru că încă e întins,

Isaia 9:17

De-aceea, nici o bucurie Nu are Domnul de acei Care sunt tineri, între ei; Nici milă n-are de popor, De văduve și-orfanii lor, Căci sunt niște nelegiuiți, Sunt răi și toți sunt dovediți Precum că a lor gură știe Să scoată numai mișelie. Însă mânia Domnului Nu este stinsă. Brațul Lui Este de furie cuprins, Pentru că încă e întins,

Isaia 9:21

Astfel, Manase îl mănâncă Pe Efraim, Acesta, încă, Nu vrea – drept pradă – să se lase Și îl mănâncă pe Manase. La urmă se-nsoțesc și-apoi, Pe Iuda-l vor mânca cei doi. Însă mânia Domnului Nu este stinsă. Brațul Lui Este de furie cuprins, Pentru că încă e întins.

Ieremia 15:6

„M-ai părăsit și M-ai uitat” – Domnul a zis. „‘Napoi ai dat. De-aceea, mâna Îmi va sta, Întinsă, împotriva ta, Căci vreau ca să te nimicesc! Sătul de milă, Mă vădesc.

Ieremia 21:5

Apoi, Eu Însumi voi lupta Și împotrivă vă voi sta, Cu mână-ntinsă, cu braț tare, Cu foarte multă supărare Și veți simți a Mea mânie Precum și marea Mea urgie.

Ieremia 38:22

„Toate nevestele pe care, În casă, încă, le mai are Cel care este așezat În Iuda, ca și împărat, Vor fi luate de cei cari În Babilon sunt cei mai mari. Nevestele-au să te jelească Și-n acest fel au să vorbească: „Prietenii te-au înșelat Și-n urmă, te-au înduplecat. Dar când, picioarele-n noroi Ți se-afundară, mai apoi, Prietenii te-au părăsit Și-n mare grabă, au fugit!”

Ieremia 38:23

Haldeii au să-ți ia – să știi – Nevestele și ai tăi fii. O pradă a Haldeilor Ai să ajungi. Din mâna lor, Nu vei avea nici o scăpare. Prins ai să fii de-acela care, În Babilon, e așezat Pe scaunul de împărat. Cetatea ta și acest loc Arse vor fi, apoi, cu foc.”

Ieremia 7:20

De-aceea, Domnul a venit Și-n felu-acesta a vorbit: „Am să revărs a Mea mânie, Precum și-ntreaga Mea urgie – De-ndată – peste acest loc Și astfel am să ard cu foc Copacii toți de pe câmpie, Roadele scoase de sub glie, Oameni și dobitoace. Iată, Focul porni-va dintr-odată, Întreaga țară o va-ncinge, Va arde și nu se va stinge.”

Ieremia 8:10

De-aceea, le voi da de veste, Precum că ale lor neveste – În urmă – le vor fi luate Și altora le vor fi date. Ogorul ce al lor era Dat o să fie, altora. De la cel mic, pân’ la cel mare, Lacom se-arată fiecare. De la proroc – fără-ndoială – Și pân’ la preot, toți înșeală!

Plângerile 2:8

Domnul un gând Și-a pus și iată, Vrea să dărâme, de îndată, Întăriturile pe care Fiica Sionului le are. Sfoara Și-a-ntins – de măsurat – Și mâna nu Și-a mai luat ‘Napoi, până le-a nimicit. În jale a învăluit Ziduri și întăriri; ruine Ajuns-au, de tristețe pline.

Plângerile 3:3

El, zi de zi, în contra mea, Ale Lui mâini Și le-ntindea.

Plângerile 5:11

Când, în Sion, pătruns-au ei, Femeile le-au necinstit. Aceeași soartă-au suferit Fecioarele cele pe care, Iuda, în țara lui, le are.

Plângerile 5:2

Niște străini au dobândit Ceea ce noi am moștenit! Casele noastre le-au luat Cei cari în alte țări au stat!

Plângerile 5:3

Acum, orfani ajuns-am – iată – Căci am rămas fără de tată. Mamele noastre s-au trezit Că văduve s-au pomenit.

Езекиел 35:3

Aste cuvinte să le spui Tu, împotriva muntelui: „Așa a zis Cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Seirule, ia seama bine! Mare necaz am Eu pe tine! În contra ta, brațu-Mi întind. Cu mâna am să te cuprind Și prefăcut într-o pustie, Ținutul tău are să fie,

Езекиел 7:24

Popoarele cele mai rele, Am să le-aduc, fiindcă ele, În stăpânire, vor putea, Casele lor, ca să le ia. Mândria celor tari, voiesc – Acuma – să o stăvilesc. Locașurile lor – vădite Drept sfinte – fi-vor pângărite.

Miheia 2:4

De pomină o să fiți voi, În acea zi, spunând apoi, Bocindu-vă: „S-a isprăvit! Dușmanii noști’ ne-au pustiit – Acuma – cu desăvârșire, Iar partea cea de moștenire, Pe cari poporul o avea, Ajunse-a fi a altuia! Vai! Moștenirea noastră, iată Cum a ajuns a fi luată! Ogorul de cari aveam parte, Astăzi, vrăjmașul îl împarte…!”

Țefania 1:13

A lor avere adunată, De jaf are să fie dată, Iar casele lor pustiite Ajunge-vor și nimicite. Case, ei au să își zidească, Dar nu au să le locuiască. Vii vor sădi, făr’ a avea Parte din al lor vin să bea.”

Țefania 1:4

Am să-Mi întorc a Mea privire Și spre Ierusalim întind Brațul și am să îl cuprind Pe Iuda. Cu desăvârșire Voi spulbera, de peste fire, Urma lui Bal, numele care Acela ce-i slujește-l are Și de asemenea pe toți Cari se vădesc ai lui preoți.