Ieremia 50:36 - Biblia în versuri 2014

³⁶ Apoi, voi pune sabia Ca împotrivă să le stea Prorocilor ce se vădesc Numai minciuni că prorocesc Și-i fac, pentru-ale lor cuvinte, Precum sunt cei lipsiți de minte! Apoi, voi pune sabia Ca împotrivă să le stea Vitejilor cari sunt ai lui, Și-ncremeni-vor locului!

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³⁶ Să vină sabia împotriva descântătorilor! Ei vor deveni nebuni. Să vină sabia împotriva vitejilor lor! Ei vor fi înspăimântați.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁶ Sabie împotriva profeților mincinoși! Ei vor deveni nebuni! Sabie împotriva luptătorilor lor remarcabili! Ei vor fi umpluți de panică.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁶ Sabia este împotriva ghicitorilor și ei înnebunesc; sabia este împotriva vitejilor lui și ei se îngrozesc.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁶ Sabia împotriva prorocilor minciunii, ca să ajungă ca niște oameni fără minte! Sabia împotriva vitejilor lui, ca să rămână încremeniți!

Traducere Literală Cornilescu 1931

³⁶ O sabie este asupra lăudăroșilor ca să înnebunească! O sabie este asupra vitejilor săi și se vor înspăimânta!

Ieremia 50:36 Mawu Ofanana

2 Samuel 15:31

Apoi, la David, au venit Și i-au vorbit, în acest fel: „Iată că și Ahitofel, Pe Absalom, l-a căutat Și lui i s-a alăturat; Este cu cei care-i slujesc Și cari, în contră-ți, uneltesc.” David, atunci, a cuvântat: „Doamne, te rog ca sfatul dat De-Ahitofel, să-l nimicești! Izbândă, să nu-i dăruiești!”

2 Samuel 17:14

Când a sfârșit sfătuitorul, Și Absalom – și tot poporul – Au zis: „Mai bine a vorbit Hușai – cel care e Archit – Decât vorbise-Ahitofel. Mai bun e sfatul dat de el.” Ei, niciodată, n-au știut Că Domnu-i Cel ce i-a făcut Să hotărască-n așa fel, Iar sfatul lui Ahitofel Să poată fi nesocotit. Domnul, cu cale, a găsit Ca pe-Absalom – și-a lui oștire – Să-i ducă spre nenorocire.

2 Cronici 25:16

Pe când prorocul mai vorbea, Îi zise: „Pleacă de la mine! Te-am făcut sfetnic eu, pe tine? Oare la mine ai venit Pentru că vrei să fii lovit?” Prorocu-a zis, când a plecat: „Acuma sunt încredințat Că Dumnezeu te-a părăsit Și astfel, fi-vei nimicit, Pentru că rău, tu te-ai purtat Iar de-al meu sfat, n-ai ascultat.”

Isaia 43:14

„Așa vorbește Dumnezeu, Acela care, tuturor, Vă este Răscumpărător Și totodată este Cel Cari Sfânt îi e, lui Israel: „Voi sunteți pricina din care Am să trimit un vrăjmaș tare, Asupra Babilonului. Am să aduc, în contra lui, În urmă, chiar și pe cei cari Se dovedesc a fi fugari; Am să-i aduc și pe Haldei Și au să se pogoare ei, Cu ale lor corăbii care, Le-au fost motiv de fală mare.

Isaia 44:25

Eu singur doar, Mă dovedesc, În stare să zădărnicesc Chiar semnele cele pe care Prorocul mincinos le are Și să-i scot drept înșelători Pe cei care sunt ghicitori. Fac, pe-nțelepți, să dea-napoi Și-n nebunie mai apoi, Prefac toată știința lor.

Ieremia 48:30

„Cunosc”, a zis Domnul, „că are Nemărginită-nfumurare Și lauda pe care-o poartă, Deși e doar fală deșartă. Eu îl cunosc și pot să zic Că-i știu și fapta de nimic.”

Ieremia 49:22

Exact așa după cum zboară Un vultur, iată – bunăoară – Că și al Boțrei crunt vrăjmaș, În zbor, pornit-a din sălaș. Aripile sale-au cuprins Boțra, atunci când s-au întins, Iar inima vitejilor – Din al Edomului popor – Este ca a unei femei În ceasul chinurilor ei, Când prinsă-i de dureri pe care Doar vremea facerii le are.”

Ieremia 50:30

„De-aceea, tinerii lui, pradă, Pe uliți, morții, au să-i cadă” – Domnul a zis – „și pier apoi, Toți oamenii lui de război, Atunci când ziua ‘ceea vine.”

Ieremia 51:23

Păstor, prin tine, am sfărmat, Și turma care l-a urmat. Prin tine-am sfărâmat apoi, Plugarul și pe ai lui boi, Cârmuitorii și cei cari Erau slujbașii lor cei mari.

Ieremia 51:30

Vitejii Babilonului Nu luptă. Stau în cetățui. Puterea a sleit în ei Și sunt ca și niște femeii. Cei care sunt vrăjmași ai lor, Foc le-au pus locuințelor, Sfărmând zăvoarele aflate Pe ale lor uși încuiate!

Ieremia 51:32

Că trecătorile-s luate, Că au ajuns, de foc, uscate, Bălțile-n care trestia Deasă și mare se vădea, Iar oamenii cei de război Ajuns-au îngroziți apoi.

Nahum 2:8

Cum e un iaz plin – bunăoară – Ninive-a fost, odinioară… Dar iată-i, fug!… „Stați! Nu fugiți! Din goana voastră, vă opriți!… Dar nimeni dintre ei, apoi, Nu se întoarce, înapoi…”

Nahum 3:13

Iată dar că al tău popor E-asemenea femeilor. În a vrăjmașilor tăi cale, Deschise sunt porțile tale, Căci flăcările-au mistuit Zăvoarele ce le-au păzit!

Nahum 3:7

Aceia care vor avea Putința de a te vedea, Fugi-vor să se-adăpostească Și-n acest fel au să vorbească: „Ninive este nimicită! De tot, ajuns-a pustiită! Cine-o va plânge? Unde oare, Să ne-ndreptăm, în căutare De oameni care ar putea Ca mângâiere să îți dea?

1 Timotei 4:2

Căci, abătuți, ei au să fie De-a unora fățărnicie, Care, despre minuni, vorbesc Și, însemnați, se dovedesc, A fi cu fierul înroșit, În al lor cuget, negreșit.

1 Timotei 6:4

Află că plin e, de mândrie, Și că nimica bun nu știe. Ba chiar îmbolnăvit a fost, De certurile fără rost, De certurile de cuvinte, Care aduc, mereu, ‘nainte, Pizme și certuri, cleveteli, Precum și rele bănuieli,

Revelația 19:20

Fiara, după ce-a fost învinsă, Ajunsa-n urmă a fi prinsă; Cu ea, prorocul mincinos A fost și el prins, ne-ndoios. El este cel care făcea Semne, cu care-i amăgea Pe toți cei cari au căpătat Semnul și-apoi, s-au închinat Icoanei fiarei. Amândoi, Prinși și-aruncați au fost apoi – De vii – într-un anume loc, Care e iazul cel de foc. Pucioasă, iazu-acela are Și arde fără încetare.

Revelația 21:8

Dar cei curvari, sau cei fricoși, Ori ucigași, necredincioși, Precum și toți aceia care Aduc, la idoli, închinare, Sau vrăjitori, ori mincinoși, Sau cei ce se vădesc scârboși, Au parte de-un anume loc: Acela-i iazul cel de foc. A doua moarte – negreșit – Vor avea ei, de moștenit.”

Revelația 22:15

Afară-s numai vrăjitori, Câini, ucigași, închinători La idoli, precum și curvari, Alăturea de toți cei cari Iubesc minciuna și se-adună, Ca să trăiască în minciună!