Ieremia 5:5 - Biblia în versuri 2014

⁵ În felu-acesta am crezut Și-am zis: „Voi merge la cei cari Se dovedesc a fi mai mari, Căci ei știu Legea Domnului Și merg, mereu, pe calea Lui!” Însă și ei s-au depărtat Și jugu-apoi, l-au sfărâmat.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁵ Așa că voi merge la cei mari și le voi vorbi. Cu siguranță ei cunosc căile Domnului și poruncile Dumnezeului lor“. Însă cu toții au sfărâmat jugul și au rupt legăturile.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁵ Deci voi merge la cei mari; și le voi vorbi. Cu certitudine, ei cunosc metodele lui Iahve și poruncile Dumnezeului lor.» Dar toți au distrus jugul și au rupt legăturile.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁵ Eu mă voi duce la cei mari și le voi spune că ei nu cunosc calea Domnului și judecata Dumnezeului lor. Dar ei împreună au zdrobit jugul și au rupt legăturile.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁵ Mă voi duce deci la cei mari și le voi vorbi, căci ei cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului lor!” Dar toți au sfărâmat jugul și au rupt legăturile.

Traducere Literală Cornilescu 1931

⁵ Mă voi duce la cei mari și le voi vorbi. Căci ei cunosc calea Domnului, judecata Dumnezeului lor. Dar aceștia au sfărâmat cu totul jugul și au rupt legăturile.

Ieremia 5:5 Mawu Ofanana

2 Cronici 36:14

La fel făcură și cei cari Erau, peste popor, mai mari. De ei se-alăturară toți Cei care se vădeau preoți. Prin ceea ce au făptuit, Fărădelegi au săvârșit, Sporind păcatul, fiecare, Prin urâciunile pe care, Necontenit, ei le-au făcut, Precum la neamuri au văzut. Au pângărit Casa pe care Domnu-n Ierusalim o are, Deși ea, Lui, i-a fost gătită, Fiind de Dumnezeu sfințită.

Exodul 32:25

Moise-a văzut că nestrunit, Poporul său a devenit, Și că Aron este cel care, Pentru acest fapt, vină are, Iar neamul său s-a pomenit Că-i de vrăjmași batjocorit.

Isaia 1:23

Mai marii tăi sunt răzvrătiți Și sunt cu hoții însoțiți. Doar mitei, ei îi sunt supuși Și doar de pofte sunt conduși. Orfanul n-are ce să cate La ei, căci nu îi fac dreptate. Nici pricinile văduvei Nu pot s-ajungă pân’ la ei.

Ieremia 2:20

„De mult, jugul ți-aș fi sfărmat Și lanțul ți-aș fi dezlegat, Însă ai zis: „Nu vreau, mereu, Ca și un rob să slujesc eu!” Pe orice deal înalt și mare Și sub copacul cel pe care Tu l-ai văzut că e-nverzit, Îndată te-ai și repezit Și ca o curvă te-ai întins.

Ieremia 2:31

O, neam de oameni răi, luați Seama la Domnul și-ascultați Cuvântul Lui: „Am fost Eu, oare, Drept o pustie arzătoare, Pentru Israel, sau o țară Plină de-ntunecime-amară? De ce a zis poporul Meu: „Slobozi am fost noi, tot mereu, Și-ntotdeauna ne-a fost bine Nu vrem ca să venim la Tine!”?

Ieremia 30:14

Cei cari iubire-au arătat Față de tine, te-au uitat Și nu le pasă. Te-am lovit, Ca pe-un vrăjmaș. Te-am pedepsit Din pricina păcatelor Și a nelegiuirilor Ce le-ai făcut, fără-ncetare, Și sunt în număr foarte mare.

Ieremia 6:13

„De la cel mic, pân la cel mare, Lacom se-arată fiecare. De la proroc – fără-ndoială – Și pân’ la preot, toți înșeală.

Ieremia 8:7

Și cocostârcu-a arătat Că își cunoaște vremea lui, Privind la fața cerului. La fel este cu turtureaua, Cocorul și cu rânduneaua, Căci își păzesc, stăruitor – Mereu – vremea venirii lor. Numai poporul Domnului Nu vrea să știe Legea Lui!”

Ieremia 9:3

„Din guri, minciuni sunt aruncate, Căci limbile sunt încordate Precum un arc, iar când vorbesc, Nu pe-adevăr se sprijinesc Spre a fi tari, în țara lor, Ci pe a răutăților Mulțime mare. Văd prea bine, Că nu Mă caută pe Mine.

Езекиел 11:2

Atuncea, glasul Domnului Îmi zise: „Fiu al omului, Ei sunt oameni-aceia cari, Peste popor sunt cei mai mari, Iar planurile zămislite, De-aceștia, sunt nelegiuite! Doar sfaturi rele, în cetate, Din partea lor, mereu sunt date!

Amos 4:1

„Juncane din Basan, luați Seama acum și ascultați – Pe muntele Samariei – Acest cuvânt, căci pe toți cei Ce sunt săraci îi asupriți, Pe cei în lipsă îi zdrobiți, Iar soților voști’ le-ați cerut Și-ați zis: „Dați-ne de băut!”

Amos 6:1

„Vai de cei care se vădesc Precum că în Sion trăiesc, Lipsiți de griji! Vai de acei Care pe al Samariei Munte trăiesc adăpostiți, Fiind de orice griji feriți! Vai și de toți aceia cari Se dovedesc a fi mai mari Peste-acest neam care apare Drept cel dintâi între popoare, La cari aleargă neamul cel Din casele lui Israel!…

Miheia 3:11

Toți căpitanii – acei cari, Peste cetate sunt mai mari – Știu ca să judece doar dacă, Daruri, au ca să li se facă. Preoții știu să dea povețe Poporului și să-l învețe, Numai atuncea când, o plată, Urmează să le fie dată. Prorocii lui au dovedit Că pentru bani au prorocit. Și iată-i că mai îndrăznesc, Pe Domnul, de se bizuiesc, Zicând: „Dar nu e Dumnezeu, În al nost’ mijloc, tot mereu? Tocmai de-aceea, mai apoi – Nicicând – atinși nu vom fi noi, De valul de nenorocire Ce se abate peste fire!”

Maleahi 2:7

Iată că preotu-i cel care Știința-n paza lui o are. De-aceea, doar din a lui gură, Mereu, se-așteaptă-nvățătură, Căci el este un sol pe care Domnul oștirilor îl are.

Luca 18:24

Iisus, mâhnirea, i-a văzut Și-a zis: „E greu, celui avut, Care se-ncrede-n bogăție, Să intre în Împărăție,

Luca 19:14

Dar, cetățenii îl urau Și, împărat, nu îl voiau; De-aceea, au trimis solie, Să-i spună: „Nu vrem ca să fie Omu acesta-nscăunat, Asupră-ne, ca împărat.”