Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 5:4 - Biblia în versuri 2014

4 „În sinea mea, eu cugetam Și-n felu-acesta îmi ziceam: „Cei mici, doar, sunt așa, mereu: Nu știu Legea lui Dumnezeu. Nu pot, la ea, lua aminte Și-astfel se-arată fără minte, În tot ceea ce au făcut.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

4 Îmi ziceam: „Aceștia sunt doar cei neînsemnați; ei se poartă nebunește, căci ei nu cunosc căile Domnului, poruncile Dumnezeului lor.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 Îmi ziceam: «Așa se comportă doar cei săraci. Ei sunt neînțelepți, pentru că nu cunosc metodele lui Iahve și nici poruncile Dumnezeului lor.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 Dar eu ziceam: „Iată, ei sunt sărmani, prostuți!”; căci ei nu cunosc calea Domnului și judecata Dumnezeului lor.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 Eu ziceam: „Numai cei mici sunt așa; ei lucrează fără minte, pentru că nu cunosc calea Domnului, Legea Dumnezeului lor!

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

4 Atunci am zis: Hotărât, aceștia sunt ticăloși, sunt proști; căci ei nu cunosc calea Domnului, nici judecata Dumnezeului lor.

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 5:4
11 Mawu Ofanana  

Când ramurile-i sunt uscate Rupte-s și focului sunt date. Femeile au să le-adune Și-apoi, pe foc, au a le pune. Acest popor a dovedit Că de pricepere-i lipsit. De-aceea, rău nu I-a părut, De el, Celui ce l-a făcut. De-aceea, nu i-a arătat Milă și nici nu l-a iertat.


Sau dacă vrei s-o dai, cumva, Să o citească cineva – Care în ea o să privească, Însă nu știe să citească – Și îi vei spune: „Ia, citește!”, El – după ce o răsfoiește – Va zice: „N-am să reușesc Pentru că nu știu să citesc!”.


Toți oamenii de pe pământ Doar niște proști, în față-Ți, sânt. Idolii lor nu se pot pune Cu Tine, căci deșertăciune Și lemn este a lor ființă, Precum și-ntreaga lor știință!


„Poporul Meu este nebun. Nu Mă cunoaște. Pot să spun Că ai poporului Meu fii La fel sunt ca niște copii. N-au minte, iar priceperea, La ei, nu are loc să stea. Meșteri în rău pot a se ține, Dar nu știu ca să facă bine.”


Dar cu nădejdi amăgitoare, Văd că hrănit e fiecare, Nădejdi de care pot să zic Că nu ajută la nimic.


Și cocostârcu-a arătat Că își cunoaște vremea lui, Privind la fața cerului. La fel este cu turtureaua, Cocorul și cu rânduneaua, Căci își păzesc, stăruitor – Mereu – vremea venirii lor. Numai poporul Domnului Nu vrea să știe Legea Lui!”


„Din guri, minciuni sunt aruncate, Căci limbile sunt încordate Precum un arc, iar când vorbesc, Nu pe-adevăr se sprijinesc Spre a fi tari, în țara lor, Ci pe a răutăților Mulțime mare. Văd prea bine, Că nu Mă caută pe Mine.


Piere-a poporului ființă, Căci lipsă e, de cunoștință. De cunoștință, ai uitat, De-aceea fi-vei lepădat, Iar preot, nu ai să-Mi mai fii. Pentru că n-ai vrut să te ții De Legile lui Dumnezeu, Pe-ai tăi copii, îi uit și Eu!


Orbii vederea-și capătă, Iar șchiopii nu mai șchioapătă; Surzii aud, sunt curățați Leproșii, morți-s înviați, Și Evanghelia se vestește Săracilor. Ferice este


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa