Ieremia 49:36 - Biblia în versuri 201436 Iar cele patru vânturi, iată, Asupra lui au să se-abată, Din cele patru părți pe care Cerul cel necuprins le are. În vânt, am să îi risipesc Pe cei care îl locuiesc Și nu va fi nici un popor Să nu aibă fugari de-ai lor, Cari din Elam să fi venit, Ca adăpost să fi găsit. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească36 Voi aduce împotriva Elamului cele patru vânturi de la cele patru margini ale cerului. Îi voi împrăștia în direcția tuturor acestor vânturi și nu va fi nicio națiune la care să nu ajungă cei alungați ai Elamului. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 201836 Voi aduce împotriva Elamului cele patru vânturi de la cele patru margini ale cerului. Îi voi dispersa în toate aceste direcții din care bat vânturile; și nu va fi niciun popor la care să nu ajungă oameni alungați din Elam. Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 202036 Voi face să vină asupra Elámului cele patru vânturi din cele patru margini ale cerului: îi voi împrăștia în toate aceste vânturi și nu va fi niciun neam unde să nu ajungă cei alungați din Elám. Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu36 Voi aduce asupra Elamului cele patru vânturi de la cele patru margini ale cerului, îi voi risipi în toate vânturile acestea și nu va fi niciun popor la care să n-ajungă fugari din Elam. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 193136 Și voi aduce asupra Elamului cele patru vânturi de la cele patru capete ale cerurilor și‐i voi împrăștia spre toate aceste vânturi. Și nu va fi niciun neam la care să nu vină cei izgoniți ai Elamului. Onani mutuwo |
Iată, părinții – vreau să știi – Au să-i mănânce pe-ai lor fii, Iar fii-n urmă mânca-vor, Și ei, carnea părinților. Află dar că tot acest rău Se va-ntâmpla-n mijlocul tău. Asupră-ți am să-Mi împlinesc Cuvintele ce le rostesc Și-n vânturile câte sânt, Pe fața-ntregului pământ, Îi risipesc pe-aceia care, Din tine, vor avea scăpăre.
A treia parte o să cadă, Din ai tăi oameni, morții, pradă, Prin ciuma care izbucnește Și foametea ce bântuiește. Altă treime, după ei, Prin ascuțișul sabiei Are să piară-n jurul tău, Când va veni ceasul cel rău. În vânturile câte sânt, Pe fața-ntregului pământ, Voi risipi treimea care, Din tine, va avea scăpăre. O izgonesc, iar după ea, Apoi, voi scoate sabia.
Cum se va întări, de-odată, La fel va fi și sfărâmată Împărăția lui. Zdrobită Are să fie și-mpărțită În cele patru vânturi, dar Nu între cei care apar Urmași ai lui. N-o să mai fie, Tare, a lui împărăție, Precum sub el a fost odată, Căci în bucăți va fi tăiată, Dată fiind altora care Nu sunt urmașii ce îi are.
„Eu, patru îngeri, am văzut – În urmă – că au apărut. Îngeri-acești s-au adunat Și, în picioare, drept, au stat, În patru colțuri de pământ. Prinse, în ale lor mâini, sânt Acele patru vânturi care Suflă peste pământ și mare. Ei, vânturile, le-au oprit Și totul a încremenit: Mările nu mai unduiau, Copacii nu se mai mișcau.