Ieremia 49:29 - Biblia în versuri 2014

²⁹ Le vor fi turmele luate, Iar ale lor corturi, prădate. Pânzele lor au să le ia, Cămilele de-asemenea – Cu tot calabalâcul lor – Și-au să le strige tuturor: „Jur împrejur, doar spaimă mare!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²⁹ Le vor lua corturile și turmele. Le vor ridica draperiile, toate bunurile și cămilele și vor striga la ei: «Teroare de jur împrejur!».

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²⁹ Luați-le corturile și turmele; prădați-le țesăturile, toate bunurile și cămilele. Strigați-le: ‘Teroare din toate părțile!’

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²⁹ Vor lua corturile și turmele lor, vor duce pânzele, toate obiectele și cămilele lor și vor striga către ei: «Teroare de jur împrejur».

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²⁹ Le vor lua corturile și turmele, le vor ridica pânzele, tot calabalâcul și cămilele și le vor striga: ‘Spaimă, de jur împrejur!’

Traducere Literală Cornilescu 1931

²⁹ Le vor lua corturile și turmele, le vor lua covoarele și toate vasele și cămilele. Și vor striga către ei: Groază din toate părțile.

Ieremia 49:29 Mawu Ofanana

Geneza 37:25

La masă-au stat apoi. Când, iată, Văzură că venea o ceată, Din Galaad. Ismaeliți Erau cei întovărășiți În ceată. Cămilele lor, Cu smirnă, leac alinător, Tămâie, erau încărcate – Către Egipt fiind mânate.

Iov 1:3

Avea și șapte mii de oi, Cămile vreo trei mii, iar boi, Cinci sute de perechi avea Și măgărițe-asemenea. De mulți argați era slujit, Iar dintre cei din Răsărit – Prin felu-n care s-a purtat – A fost cel mai apreciat.

Psalmi 120:5

Vai mie, căci eu locuiesc Chiar la Meșec și viețuiesc Acolo-n corturile lui, Ce sunt ale Chedarului!

Psalmi 31:13

Aud pe mulți și iau aminte La ale lor rele cuvinte; Văd spaima care se lățește Și care împrejur domnește, Când toți vrăjmașii se adună Ca sfat să țină, împreună Și uneltesc apoi pe față, Voind să ieie a mea viață.

Isaia 13:20

Nimeni nu va mai sta în el, Căci locuit n-o să mai fie. Arabul nu are să vie Să își întindă cortul lui, La poarta Babilonului. Păstorii n-au să se oprească Cu turmele, să poposească Înălțând țarcuri pentru ele, Pe lângă zidurile-acele.

Isaia 60:7

Și turmele Chedarului, La tine, au să se adune. În a ta slujbă își vor pune Berbecii, cei din Nebaiot. Ei Îmi vor fi arderi de tot: Se vor sui pe-al Meu altar, Căci jertfe Îmi vor fi, în dar, Așa precum au fost cerute Spre a putea a-Mi fi plăcute, Făcând ca slava casei Mele Și mai slăvită-a fi, prin ele.

Ieremia 10:20

Acum, ajuns-a cortul meu, Trântit să fie, la pământ, Iar frânghiile-i rupte sânt. Feciorii mei m-au părăsit Și nimeni nu s-a mai găsit Cortul să mi-l întindă-apoi Și să-mi ridice pânze noi!

Ieremia 4:20

Se-anunță grele strâmtorări, Dărâmături și încercări. Întreaga țară e lovită Puternic și e pustiită. Colibele sunt nimicite, Iar corturile năruite Într-o clipită! Până când

Ieremia 46:5

Ce văd? Cu toții sunt speriați: Dau înapoi, înspăimântați. Iată, vitejii cei temuți Se-mprăștie acum, bătuți. Fug disperați, iar înapoi, Nimeni nu mai privește-apoi. O groază mare a venit Și peste tot s-a răspândit.

Ieremia 49:24

Iată, Damascul e topit: Se-ntoarce, fuge încolțit De groaza care-l urmărește. Neliniștea îl bântuiește, Asemenea unei femei În ceasul chinurilor ei, Când prinsă-i de dureri pe care Doar vremea facerii le are.”

Ieremia 49:5

Acela care-i Domn, mereu, Și-i al oștirii Dumnezeu A zis în acest fel apoi: „Asupra ta, aduce-voi Groaza. Ea-ți va ieși în cale, Căci e-mprejurul țării tale Și vă va izgoni apoi, Pe fiecare dintre voi! O să fugiți drept înainte Și nimeni n-o să ia aminte Ca să îi strângă pe cei cari Se vor vădi a fi fugari!”

Ieremia 6:25

„Să nu vă duceți pe ogoare Și nici pe drum sau pe cărare! Acolo este sabia Vrăjmașului. Fugiți de ea, Căci numai spaimă răspândește, Jur împrejur, când se rotește!

Habacuc 3:7

De groază pline, se zăresc Corturi din Etiopia; Speriate sunt, de-asemenea, Colibele cele pe care Țara lui Madian le are.

2 Corinteni 4:8

Pentru că suntem încolțiți, În fel și chip, și hăituiți, Dar nu suntem în strâmtorare. Atunci când este fiecare, Într-o grea cumpănă – să știți – Nu suntem deznădăjduiți.

2 Corinteni 7:5

Vă spun dar, spre știința voastră, Căci chiar după venirea noastră În Macedonia, n-am stat, Și-odihnă, nu a căpătat Al nostru trup – lupte afară, Iar înăuntru, temeri, iară.

Judecători 6:5

Cu turmele, ei năvăleau, Asupra țării, când veneau Călări pe ale lor cămile, Cu corturi, ca mai multe zile, Pe-ntinsul ei, să bântuiască Și astfel, să o pustiască. În țară-atuncea când intrau, Ca și lăcustele erau,

Judecători 7:12

În vale, erau răspândiți Madianiți și-Ameleciți, Precum și cei care-au venit Din țările din Răsărit. Ca și lăcustele păreau, Căci mulți, în număr, ei erau, Iar numărul cămilelor Părea nisipul mărilor.

Judecători 8:21

Țalmuna și Zebah apoi, Într-un glas, ziseră-amândoi: „Tu însuți scoală-te, de-ndată, Să ne ucizi, pentru că iată, Cum este felul omului, Așa e și puterea lui!” Atuncea Ghedeon – de jos – S-a ridicat iute și-a scos Sabia de la cingătoare Și i-a ucis pe fiecare. După aceea, le-a luat Și lunișoarele de-ndat’, Care pe al cămilelor Gâturi, ședeau la locul lor.

Judecători 8:26

Multe, la număr, se vădeau Și șapte sute sicli-aveau – Fiind, în aur, cântărite – Fără să fie socotite Și celelalte lucrușoare: Cercei de aur, lunișoare, Haine din purpură lucrate Care fuseseră purtate De cei ce fost-au așezați, În Madian, drept împărați, Precum și lănțișoare care, La gât, orice cămilă are.