Ieremia 49:22 - Biblia în versuri 2014

²² Exact așa după cum zboară Un vultur, iată – bunăoară – Că și al Boțrei crunt vrăjmaș, În zbor, pornit-a din sălaș. Aripile sale-au cuprins Boțra, atunci când s-au întins, Iar inima vitejilor – Din al Edomului popor – Este ca a unei femei În ceasul chinurilor ei, Când prinsă-i de dureri pe care Doar vremea facerii le are.”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²² Iată, dușmanul se înalță și zboară ca un vultur și își întinde aripile deasupra Boțrei. În ziua aceea, inima vitejilor Edomului va fi ca inima unei femei în durerile nașterii.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²² Să știți că dușmanul înaintează ca un vultur care zboară; și își întinde aripile deasupra Boțrei. În acea zi, inima luptătorilor remarcabili ai Edomului va fi ca a unei femei când a ajuns să simtă durerile nașterii.»”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²² Iată, ca vulturul care se înalță, se avântă și își întinde aripile peste Bóțra, inima vitejilor din Edóm va fi ca inima femeii în durerile nașterii”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²² Iată, ca vulturul înaintează vrăjmașul și zboară, își întinde aripile peste Boțra și în ziua aceea inima vitejilor Edomului este ca inima unei femei în durerile nașterii.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

²² Iată, se va sui și va zbura ca un vultur și își va întinde aripile împotriva Boțrei. Și în ziua aceea inima vitejilor Edomului va fi ca inima unei femei în facere.

Ieremia 49:22 Mawu Ofanana

Psalmi 18:5

Când mă prinsese-n stăpânire Înfășurările pe care Singur mormântul doar le are, Când lanțul morții m-a cuprins –

Proverbe 30:19

Acestea sunt: urma pe care O lasă vulturul în zare; Pe stâncă, urma șarpelui; La fată, urma omului; Și-urma corăbiei, pe mare.

Isaia 11:14

Iuda și Efraim apoi, În zbor vor merge amândoi. Pe umăr de Filistean puși, Către apus ei vor fi duși. Apoi o să îi jefuiască Pe cei cari au să locuiască În Răsărit. Edom, și el – Alături de Moab, la fel – Pradă vor fi mâinilor lor. Poporul Amoniților, Sub stăpânirea lor adus Atuncea, le va fi supus.

Isaia 13:8

Toți oamenii sunt năpădiți De spaime și sunt chinuiți De mari dureri. Spasmele lor Sunt ca ale femeilor, La naștere. Încremenesc, Unii la alții când privesc, Iar fața li se înroșește Și precum focul se vădește.

Isaia 21:3

Când aste lucruri le-am văzut, Inima mea s-a și umplut De mari neliniști. De îndat’, Niște dureri m-au apucat, Asemenea celor pe care Doar ceasul nașterii le are. De zvârcoliri, nu am putut Să mai aud. Nici n-am văzut Nimic, căci m-a împiedicat Tremurul ce m-a apucat.

Isaia 26:17

Ca o femeie-nsărcinată, Gata să nască, apucată De-a facerii durere-apoi, Iată, la fel am fost și noi Atuncea când eram departe Și de-a Ta Față n-aveam parte.

Ieremia 13:21

Ce ai să zici, când se vor ține A fi mai mari, puși, peste tine, Străini pe cari obișnuiai Ca drept prieteni să îi ai? N-au să te ia dureri pe care Doar ceasul nașterii le are?

Ieremia 22:23

Chiar de-n Liban tu locuiești Și cuib în cedri-ți rostuiești, Vei geme de-o durere mare Cum ceasul nașterii doar are.”

Ieremia 30:6

Mergeți, căci trebuie-ntrebat, Dacă nu naște vreun bărbat! De ce, bărbații voștri au, Pe coapse, mâinile și stau Asemenea femeilor În ceasul chinurilor lor, Când vremea facerii sosește? Fața, de ce, le-ngălbenește?

Ieremia 4:13

„Nimicitoru-naintează, Așa precum norii brăzdează Cerul întreg. Carele lui, Asemeni sunt vârtejului, Iar caii săi mai ușori sânt, Decât sunt vulturii, în vânt!” „O, vai are a fi de noi, Căci suntem prăpădiți apoi!”

Ieremia 4:31

Căci Eu aud țipătul care Doar chinul facerii îl are. E țipătul cel de durere, Pe care nașterea îl cere. Cea cari dă glas țipătului, Este fiica Sionului. Ale ei brațe, tremurând, Se-ntind când zice suspinând: „Nenorocită sunt și mor De mâna ucigașilor!”

Ieremia 49:24

Iată, Damascul e topit: Se-ntoarce, fuge încolțit De groaza care-l urmărește. Neliniștea îl bântuiește, Asemenea unei femei În ceasul chinurilor ei, Când prinsă-i de dureri pe care Doar vremea facerii le are.”

Ieremia 50:36

Apoi, voi pune sabia Ca împotrivă să le stea Prorocilor ce se vădesc Numai minciuni că prorocesc Și-i fac, pentru-ale lor cuvinte, Precum sunt cei lipsiți de minte! Apoi, voi pune sabia Ca împotrivă să le stea Vitejilor cari sunt ai lui, Și-ncremeni-vor locului!

Ieremia 50:43

Cel care e încoronat În Babilon drept împărat, Aude vestea, se-ngrozește, Vlaga din brațe-l părăsește Și-l doare spaima ce îl paște, Ca pe-o femeie care naște…

Ieremia 6:24

„La vuietul venirii lor, Scade tăria brațelor Și-o groază mare-apoi ne paște, Ca pe femeia care naște.”

Daniel 7:4

Fiara dintâi, văzut-am eu Că seamănă mult, cu un leu. Fiara aceea se vădea, Aripi de vultur că avea. Eu am privit-o până când Smulse îi fuseră, pe rând, Aripile ce le-a avut. După aceea, am văzut Că în picioare s-a sculat Și pe pământ apoi a stat, Precum un om. Ea a primit O inimă ce s-a vădit A fi de om. Am mai văzut

Osea 8:1

„Ia trâmbița și-n gură-o ține! Vrăjmașul, ca un vultur, vine Asupra casei Domnului! Pricină-i legământul Lui. Călcat-au al Meu legământ, Iar legile care le sânt Date – la fel – nu le-au păzit. De-aceea, au păcătuit În contra Legii ce-am lăsat-o Și s-o păzească, Eu le-am dat-o.

Obadia 1:9

Vitejii, în Teman aflați, Atunci, vor fi înspăimântați, Iar cei din muntele pe care Esau în stăpânire-l are, Uciși – cu toții – au să fie.

Deuteronom 28:49

După porunca Domnului, Din marginea pământului Un neam pornește-apoi și vine Să cadă-n urmă, peste tine, Cu zbor de vultur. Va avea O limbă, pe cari nimenea – Dintre ai tăi – n-au s-o dezlege Ca să o poată înțelege;

1 Tesaloniceni 5:3

Să știți dar, că atuncea când, „Pace și liniște!”, vor zice, O prăpădenie o să pice, Pe ne-așteptate, peste ei, Precum îi vin, unei femei Însărcinate – fără veste – Durerile, când zămislește. Când prăpădenia va apare, Nu va mai fi chip, de scăpare.