Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 49:18 - Biblia în versuri 2014

18 Ca și Sodoma și – la fel – Ca și Gomora va fi el Și ca cetățile aflate Chiar în a lui vecinătate, Unde nu poate nimenea Să vină ca apoi să stea…

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

18 Așa cum au fost distruse Sodoma și Gomora și cetățile vecine“, zice Domnul, „tot astfel niciun om nu va mai locui acolo și niciun fiu al omului nu se va mai stabili în el.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

18 Iahve spune: «Cum au fost distruse Sodoma și Gomora împreună cu orașele vecine, la fel nu va mai locui nimeni acolo. Niciun om nu se va mai opri în el.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

18 Cum au fost distruse Sodóma, Gomóra și vecinele ei – spune Domnul –, nu va mai locui acolo niciun om și nu va sta acolo ca străin niciun fiu al omului.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

18 Ca și Sodoma și Gomora și cetățile vecine care au fost nimicite”, zice Domnul, „nici el nu va mai fi locuit și nimeni nu se va mai așeza acolo…

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

18 Ca în surparea Sodomei și Gomorei și cetăților vecine, zice Domnul, niciun om nu va locui acolo, nici fiu de om nu va sta vremelnic acolo.

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 49:18
16 Mawu Ofanana  

Pe cei răi, Domnul îi lovește Cu ploaie de cărbuni și foc Și cu pucioasă la un loc. Doar vântul cel dogoritor E partea și paharul lor,


Noapte și zi va arde el, Iar fumul focului acel Se va-nălța în veșnicie, Căci pustiit are să fie Edomul tot, din veac în veac, Iar pentru el nu este leac. Și nimeni, pe-ale lui poteci, N-o să mai treacă-n veci de veci,


Dar în Ierusalim, apoi, Printre prorocii de la voi, Lucruri grozave am văzut, Căci mari păcate au făcut. Sunt preacurvari și se adună Ca să trăiască în minciună, Să-i întărească pe cei care Fac rele doar, fără-ncetare, Și nu voiește nimenea Să-și lase calea lui cea rea. De-aceea, i-am asemănat Eu, cu Sodoma, de îndat’, Și cu Gomora, căci toți sânt La fel, o apă și-un pământ.”


Domnul a zis – „iar în Hațor, Numai șacalii au să vie Căci pustiu fi-va, pe vecie, Și oamenii nu vor putea, Nicicând – acolo – ca să stea.”


Locul acela o să fie: Ca și Sodoma și – la fel – Ca și Gomora va fi el Și ca cetățile aflate Chiar în a lui vecinătate, Unde nu poate nimenea Să vină ca apoi să stea.


„Ca pe Sodoma, v-am lovit; Ca pe Gomora, v-am zdrobit; Tăciune scos din foc erați, Dar n-ați voit să M-ascultați, Să vă întoarceți înapoi Și să veniți la Mine-apoi.”


Pe viața Mea” – a zis Cel care E Domnul pe cari oastea-L are Și, totodată, este Cel Ce-i Dumnezeu, în Israel – „Moabu-n vremea ce-o să vie, Ca și Sodoma, o să fie, Iar neamul lui Amon – la fel – Ca și Gomora, fi-va el. Pe toți îi voi fi nimicit! Îl fac un loc acoperit Cu mărăcini, o groapă-n care Se va găsi, mereu, doar sare, Căci un pustiu are să fie, În urmă, pentru veșnicie. Cei care sunt o rămășiță Din a poporului Meu viță, Atunci, au să îi jefuiască Și-n urmă au să-i stăpânească.


Și cum zicea, mai înainte, Isaia – dacă țineți minte – Vorbind despre poporul tot, Că „Dacă Domnul Savaot, Sămânță, nu ne-ar fi lăsat, Acum, ne-am fi asemănat Doar cu Gomora, iar apoi, Ca și Sodoma, eram noi.”


Vârsta de oameni ce-au să vie, Străinii care au să fie Din alte țări veniți la voi, Copiii voștri mai apoi – Văzând numărul bolilor Precum și al urgiilor Cu care Dumnezeu lovește Țara pe cari vi-o dăruiește,


Pucioasa, sarea, focul care Se va întinde, ca o mare, Peste întreg acest ținut Încât nu va mai fi văzut Un fir de iarbă să mai crească, Sămânță care să rodească Întocmai cum s-a întâmplat În vremea-n care s-au surpat Sodoma și Gomora care Plătit-au pentru-a lor purtare, Adma apoi și Țeboim Cari nimicite-au fost, cum știm, De către-a Domnului mânie Și de a Lui mare urgie –


Și dacă Domnu-a osândit Cetățile care-au greșit – Sodoma și Gomora, care, Cenușă-ajuns-au, fiecare – Ca pildă pentru omenire, Pentru cei ce-n nelegiuire Au să trăiască, ne-ncetat;


Gomora și Sodoma-apoi – Cetăți pe cari le știți și voi – Cu cele care-n jur erau – Cetăți care le-nconjurau – S-au dus, așa precum se știe, Să se dedeie la curvie. Când alte trupuri au poftit, Un foc, din ceruri, a venit Și le-a zdrobit, într-o clipită. Pedeapsa astfel suferită De ele, a ajuns apoi, Să fie pildă pentru noi.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa