Ieremia 48:36 - Biblia în versuri 2014

³⁶ Când de Moab își amintește, Ca și un fluier se jelește Inima, tristă, pentru el. Pentru Chir-Heres, e la fel: Ca și un fluier, inima, Cântul de jale, și-l urma, Pentru cei care se vădesc Cum că acolo locuiesc Și pentru-averile avute Care acuma sunt pierdute.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³⁶ „De aceea inima mea jelește ca un fluier pentru Moab, jelește ca un fluier pentru oamenii din Chir-Hareset, căci averile pe care le-au strâns au pierit.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁶ Datorită acestui fapt, inima mea jelește ca un fluier pentru Moab. Da, ea jelește ca un fluier pentru oamenii din Chir-Hareset – pentru că averile pe care le-au strâns, au dispărut.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁶ De aceea geme inima mea pentru Moáb ca un fluier, îmi geme inima pentru oamenii din Chir-Herés ca un fluier, pentru că toată abundența pe care a făcut-o a pierit.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁶ De aceea îmi jelește inima ca un fluier pentru Moab, îmi jelește inima ca un fluier pentru oamenii din Chir-Heres, pentru că toate avuțiile pe care le-au strâns sunt pierdute.

Traducere Literală Cornilescu 1931

³⁶ De aceea îmi sună inima pentru Moab ca fluierele și îmi sună inima ca fluierele pentru bărbații din Chir‐Heres. Pentru că belșugul pe care l‐a câștigat este pierdut.

Ieremia 48:36 Mawu Ofanana

2 Regi 3:25

Cetățile, le sfărâmară, Iar pietrele le-au adunat Și pe câmpii le-au aruncat. Toate izvoarele aflate, Îndată, fost-au astupate Și-apoi, copacii s-au tăiat. Chir-Hareset, înconjurat De prăștiași, a fost bătut Până când pulberi s-a făcut. În felu-acesta, din cetate, Doar pietre au mai fost aflate.

Proverbe 11:4

Când vine ziua de mânie, E de prisos vreo bogăție; Neprihănirea izbăvește – Pe omul care o iubește – De moarte; iar cinstitului,

Proverbe 13:22

Omul de bine va lăsa Moștenitori în urma sa, Pe fiii copiilor lui; Averea păcătosului Să fie dată-i rânduit, Aceluia neprihănit.

Proverbe 18:11

Averea e închipuită Ca o cetate întărită, În mintea omului bogat, Unde se crede apărat.

Isaia 15:5

Pentru Moab, plânge acum Inima mea, când văd, pe drum, Ai săi fugari înspăimântați, Către Țoar fugind speriați Și spre Eglat-Șelișia. Lacrimi amare sunt în ea, Căci îi zăresc cum merg plângând, Dealul Luhitului urcând, Țipând în lungul drumului, Cel al Horonaimului.

Isaia 15:7

De-aceea toți, în acest ceas, Își strâng ceea ce-a mai rămas Și-și trec avutul și-al lor grâu, Peste al sălciilor râu.

Isaia 16:11

Precum o harfă, tot mereu, Pentru Moab, sufletul meu Plânge acum. Inima mea Se tânguie de-asemenea, Și pentru Chir-Hares. Dar iată,

Isaia 63:15

Din cerul Tău, Tu să privești Către pământ, ca să zărești Al Tău locaș sfânt și slăvit. Dar unde s-o fi risipit Râvna care cu Tine sta Și-asemenea puterea Ta? Al inimii Tale fior, Cu șirul îndurărilor Nenumărate, de la Tine, Nu se arată, pentru mine.

Ieremia 17:11

Cum potârnichile clocesc Ouă care se dovedesc Că nu sunt ale lor, la fel Se va-ntâmpla cu omu-acel Cari pe nedrept a adunat Mari bogății, neîncetat. Când zilele-i sunt jumătate, El le va părăsi pe toate Și-o să se vadă-apoi – vă spun – Că este doar un biet nebun.

Ieremia 4:19

„Vai, ale mele măruntaie! Vai, inima cum mi se taie De-o grea durere! Ce să fac? Iată că nu mai pot să tac, Căci inima îmi bate tare, Iar bietul meu suflet tresare La glasul trâmbiței și-apoi, La strigătele de război.

Ieremia 48:31

Pentru Moab, gem și jelesc. Pentru cei care locuiesc În Chir-Hares, suflarea toată Numai suspine o să scoată.