Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 48:32 - Biblia în versuri 2014

32 Vie, în Sibma așezată, Decât e Iaezerul, iată, Mai mult, pe tine-acum te-am plâns. Tu, ramurile, ți-ai întins Departe, dincolo de mare, Până la Iaezer, în zare. Asupra ta, s-a aruncat Pustiitorul. Te-a călcat Tocmai la strânsul roadelor Și la culesul viilor.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

32 Plâng pentru tine, vie din Sibma, mai mult decât pentru Iazer. Ramurile tale se întindeau până dincolo de mare, ajungând până la marea Iazerului, dar pustiitorul s-a năpustit asupra fructelor tale de vară și asupra strugurilor tăi.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

32 Vie din Sibma, plâng pentru tine mai mult decât pentru Iazer. Ramurile tale se întindeau până dincolo de mare și ajungeau până la Iazer. Dar distrugătorul a venit în mare forță împotriva fructelor tale coapte și împotriva strugurilor tăi.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

32 Mai mult decât am plâns pentru Iaezér voi plânge pentru tine, vie din Sibmá. Ramurile tale au trecut de mare până la Marea Iaezér, devastatorul a căzut peste roadele tale de vară și peste culesul viei tale.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

32 Vie din Sibma, te plâng mai mult decât Iaezerul; ramurile tale se întindeau dincolo de mare, se întindeau până la marea Iaezerului, dar pustiitorul s-a aruncat peste strângerea roadelor tale și peste culesul viilor tale.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

32 O, vie din Sibma, voi plânge pentru tine mai mult decât am plâns pentru Iaezer. Curpenii tăi au trecut peste mare, au ajuns până la marea Iaezerului. Jefuitorul a căzut asupra roadelor tale de vară și asupra culesului tău.

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 48:32
13 Mawu Ofanana  

Iată, la Mițpa rămân eu, Să pot răspunde tot mereu, Poruncilor Haldeilor. Deci am să strâng de la popor, Vinul și poamele de vară. Și untdelemnu-am să-l strâng iară, Iar voi, ca să mă ajutați, În vase să le așezați, Pentru ca astfel, liniștiți, Voi, în cetăți, să locuiți!”


Moabu-i nimicit acum Iar ale lui cetăți sunt fum. Întreaga-i tinerime, iată, S-a prăbușit înjunghiată, Așa precum a cuvântat Cel care este Împărat Iar Numele-I nepieritor Este de „Domn al oștilor”.”


„Pogoară-te, plină de jale Și din locașul slavei tale, Stai jos, pe un pământ uscat, Tu, cea care te-ai arătat A fi locuitoarea lui Și fiică a Dibonului! Pustiitorul a pornit – Acela ce a pustiit Moabul – iată-l dar, că vine Și te lovește și pe tine! Cetățile tale-ntărite, Cu toate, fi-vor nimicite!


Pustiitorul se abate Și va lovi orice cetate. Din fața lui, nici una n-are Nici o putință de scăpare. Valea-i cuprinsă de pieire, Iar pe câmpie-i nimicire, Căci totul fi-va împlinit După cum Domnul a vestit.


S-a așezat. Moise-a trimis, Iscoade, cărora le-a zis Să vadă tot ce-i de văzut, Pe-al Iaezerului ținut. Au ocupat, în acest fel, Ținutul ce ținea de el, Dar mai întâi, i-au izgonit Pe cei care l-au locuit.


Fiii lui Ruben, vite-aveau. Fiii lui Gad, și ei creșteau Vite atunci. Lor le-a plăcut Ținutul care l-au văzut. În el, acesta cuprindea Țara lui Iaezer, și-avea Și țara Galaadului. Când au văzut întinsul lui,


„Noi am văzut că Atarot, Dibonul și Iazerul tot, Nimra, Eleale și Hesbon, Sebam și Nebo și Beon,


Atrot-Șofan și Iaezerul; Apoi, Iogbeha, au zidit


Eleale, Nebo, Bal-Meon Și Sibma-n urmă. Ei, apoi, Le-au dăruit și nume noi, Cetăților ce le-au zidit.


De Sibma și Chiriatim; Țeret-Hașarul îl găsim Pe muntele ce se ițește Din valea ce îl mărginește;


Astfel, Gadiții au luat Iazerul și-au mai căpătat Cetățile-n Galaad aflate; Au mai primit și jumătate Din tot acel ținut pe care, Poporul lui Amon îl are. Spre câmpul Aroerului – Cari are Raba-n fața lui –


Hesbonu-n urmă îl găsim Și cu Iazerul – fiecare Cu tot ce împrejuru-i are. Patru cetăți au fost de toate, Cu locurile-nvecinate.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa