Ieremia 41:1 - Biblia în versuri 2014

¹ În luna-a șaptea, Ismael, Cu zece oameni după el, A mers pân’ la Ghedalia. Fecior al lui Netania Și Elișama fost-a el. Știut este că Ismael Partea făcea, cu vița lui, Din neamul împăratului. La Mițpa sta Ghedalia – Cari, pe Achim, tată-l avea – Atunci când merse Ismael, Cu zece oameni, pân’ la el. Cu toți, la masă, au șezut Și au mâncat și au băut.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹ În luna a șaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, care era de neam regal și fusese un conducător al regelui, a venit împreună cu zece oameni la Ghedalia, fiul lui Ahikam, la Mițpa. În timp ce mâncau împreună acolo, la Mițpa,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹ În luna a șaptea, Ismael – fiul lui Netania, fiul lui Elișama – care provenea din familia regală și fusese unul dintre conducătorii regelui, a venit împreună cu zece oameni la Ghedalia – fiul lui Ahicam – la Mițpa. În timp ce mâncau acolo împreună,

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹ În luna a șaptea, Ismaél, fiul lui Netanía, fiul lui Elișamá, din descendență regală, a venit cu mai-marii regelui și cu zece oameni la Ghedalía, fiul lui Ahicám, la Míțpa. Au mâncat pâine împreună acolo, la Míțpa.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹ În luna a șaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, din neamul împăratului, a venit cu mai-marii împăratului și cu zece oameni la Ghedalia, fiul lui Ahicam, la Mițpa. Și au mâncat împreună acolo, la Mițpa.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹ Și a fost așa: în luna a șaptea Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, din sămânța împărătească și unul din mai marii împăratului, și zece bărbați cu el, au venit la Ghedalia, fiul lui Ahicam, în Mițpa și au mâncat împreună acolo pâine în Mițpa.

Ieremia 41:1 Mawu Ofanana

2 Samuel 3:27

Abner se-ntoarse înapoi Și spre Hebron a mers apoi. Când în cetate a intrat, Ioab, deoparte, l-a chemat, Dorind ca să-i vorbească-n taină. Când a venit, el – de sub haină – Și-a scos, îndată, sabia Și-n pântec l-a lovit, cu ea, Încât Abner s-a prăbușit, Jos, la pământ, și a murit. Ioab l-a răzbunat, astfel, Pe frate’ său, pe Asael.

2 Regi 11:1

Atalia – aceea care, Pe-Ahazia, fecior, îl are – Văzând că fiul i-a murit, Înfuriată i-a lovit Pe cei de viță-mpărătească, Voind ca ea să-mpărățească.

2 Regi 25:22

Oameni puțini se mai aflară Atunci, în a lui Iuda țară. Peste aceștia, așadar, Pusese Nebucadențar, Atuncea, un conducător. Mai marele peste popor, Fusese pus Ghedalia, Acela care îl avea Pe-Achim și pe Șafan, drept tată.

2 Regi 25:25

În luna-a șaptea, Ismael, Cu zece oameni după el, A mers pân’ la Ghedalia. Fecior al lui Netania Și Elișama, fost-a el. La Mițpa, merse Ismael Și l-a ucis pe dregător, Cu tot al său întreg popor, În care se aflau Iudei Și-o bună parte de Haldei.

2 Cronici 22:10

Atalia – aceea care, Pe-Ahazia, fecior, îl are – Văzând că fiul i-a murit, Înfuriată i-a lovit Pe cei de viță-mpărătească, Voind ca ea să-mpărățească.

Psalmi 109:5

Îmi întorc răul, pentru bine Și ură au, față de mine.

Psalmi 41:9

Chiar și acel cu care eu, În pace, am trăit mereu – Omul în care mă-ncredeam, Cu care pâinea-mi împărțeam – Călcâiul și l-a ridicat Și împotrivă-mi l-a-ndreptat.

Proverbe 13:10

Mândria, certuri doar, stârnește; Înțelepciunea se găsește Cu cel care smerit a stat Și sfaturile-a ascultat.

Proverbe 27:4

Furiei, mila, îi lipsește; Mânia-n valuri năvălește; Dar cine se va-mpotrivi Când gelozia va lovi?

Ieremia 36:12

Apoi, acasă la-mpărat, În mare grabă, a plecat. Într-o odaie anumită Cari pentru scris e folosită De logofăt, el a intrat. Atunci – acolo – s-au aflat O parte dintre-aceia cari Peste popor erau mai mari. Fusese Elișama care, Rangul de logofăt, îl are; Apoi, fusese și Delaia Care-i feciorul lui Șemaia, Al lui Acbor fiu – Elnatan – Ghemaria al lui Șafan Și-apoi fiul lui Hanania Cari se chemase Zedechia.

Ieremia 36:20

Apoi, mai marii au ieșit, Grabnic, în curte, și-au pornit Spre casa împăratului, Lăsând cartea prorocului, Sus, în odaia cea în care Fusese a lor adunare. La scris, odaia folosea, Iar cel care o stăpânea Fusese Elișama care, Rangul de logofăt îl are. Mai marii la-mpărat s-au dus Și tot ce-au auzit i-au spus.

Ieremia 39:14

De-ndată ce-au primit solia, Trimis-au după Ieremia Care era întemnițat Și-n curtea temniței aflat. Din temniță l-au scos afară Și-n urmă îl încredințară În mâna lui Ghedalia – Cari, pe Achim, tată-l avea Și-apoi, pe spița neamului, Șafan fusese tatăl lui – Căci după ce avea să iasă, El trebuia a-l duce-acasă. Astfel, prorocul Domnului, În mijlocul poporului, Rămase de a locuit.

Ieremia 40:13

La Mițpa, la Ghedalia, Au mai venit, de-asemenea, Și Iohanan – acela care, Pe Careah, părinte-l are – Cu căpitanii oștilor Aflați pe câmp, cu toți ai lor.

Ieremia 40:5

Dar pentru că el a zărit Că Ieremia-a zăbovit În a-i răspunde, zise-apoi: „Întoarce-te dar, înapoi, Și du-te la Ghedalia Cari, pe Achim, tată-l avea Și-apoi, pe spița neamului, Șafan fusese tatăl lui. Ghedalia e așezat, De cel cari este împărat În Babilon, drept cel mai mare Peste cetățile pe care Țara lui Iuda le avea. Rămâi cu el, și vei putea, Cu-al tău popor să viețuiești! Sau du-te încotro voiești!” În urmă, căpitanul care Fusese peste străji mai mare, I-a dat merinde și-a avut Grijă, daruri, să-i fi făcut. După aceea, l-a-nvoit Să plece unde a dorit.

Ieremia 40:6

Atunci, prorocul a plecat La Mițpa și s-a așezat, În urmă, la Ghedalia Cari, pe Achim, tată-l avea, Și a rămas – în acest fel – Lângă poporul său, și el. Puțini Iudei se mai aflară Și mai rămaseră în țară.

Ieremia 40:7

Vestea s-a răspândit, pe dată, Și s-a aflat în țara toată Că pus fusese, dregător, Ghedalia, peste popor, De către cel ce-i așezat În Babilon, ca împărat. La el s-au dus, atunci, cei cari Peste oștiri erau mai mari Și încă-n câmpuri mai ședeau Cu oștile ce le aveau. Știau că lui Ghedalia – Cari, pe Achim, tată-l avea – I-au fost, atunci, încredințați Atât femei, prunci și bărbați, Cât și săracii ce scăpară Și n-au fost strămutați din țară.

Ieremia 40:8

În acel timp, Ghedalia, La Mițpa, tabăra-și avea. În mare grabă, pân’ la el S-au dus, atuncea, Ismael – Acela care îl avea, Drept tată, pe Netania – Cu Iohanan – acela care, Pe Careah, părinte-l are. Fiul lui Tanhumet, numit Seraia, i-a mai însoțit. I-au mai avut însoțitori Și pe ai lui Efai feciori. Oameni-aceștia se vădeau Că din Netofa se trăgeau. Mai merse la Ghedalia, Atuncea, și Iazania, Fiul lui Macatit. Cu ei, S-au dus și oamenii acei Ce se aflau în slujba lor.

Езекиел 17:13

A mai luat și un vlăstar, De neam împărătesc, și-ndat’, Un legământ a încheiat Cu el și-apoi l-a întărit, Căci el să jure-a trebuit. Însă pe toți aceia cari Erau în țară cei mai mari, I-a strâns și i-a luat cu el,

Ioan 13:18

„Nu zic de toți – M-ați înțeles? – Căci vă cunosc și v-am ales Chiar Eu. Dar trebuie-mplinit, Tot ce Scripturile-au vestit: „Cel ce cu Mine a mâncat Pâine, acel a ridicat, Călcâiul, împotriva Mea”.