Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 4:6 - Biblia în versuri 2014

6 „Un steag, în urmă, căutați, Către Sion să-l înălțați. După aceea, să fugiți Fără ca să vă mai opriți! Căci de la miază noapte-apare Nenorociri și prăpăd mare.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 Înălțați un steag îndreptat spre Sion! Fugiți și nu vă opriți! Căci Eu aduc, din nord, nenorocirea și un mare prăpăd!»“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Ridicați un steag îndreptat spre Sion! Fugiți; și să nu vă opriți; pentru că Eu aduc dezastrul din Nord. Și va veni o mare calamitate!»”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Înălțați un steag spre Sión, refugiați-vă și nu stați! Pentru că eu fac să vină din nord rău și nenorocire mare.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Înălțați un steag spre Sion, fugiți și nu vă opriți! Căci de la miazănoapte aduc nenorocirea și un mare prăpăd.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Înălțați un steag spre Sion. Fugiți, nu stați! Căci eu aduc răul de la miazănoapte și pieire mare.

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 4:6
19 Mawu Ofanana  

Treceți pe porți! Un drum croiți Și-o cale să îi pregătiți Poporului! S-o curățați De pietre și să ridicați Un steag anume pus, sub soare, Să fluture peste popoare!


Vuit se-aude-n depărtare! Din miazănoapte, zarvă mare, Spre Iuda, se îndreaptă iară, Lovind cetățile din țară. Ele-au să fie pustiite Și de șacali, doar, locuite.”


„La cei ce-n Iuda locuiesc Și la cei care se găsesc, Azi în Ierusalim, de-ndată Ai să te duci și-ai să spui: „Iată, Așa vorbește Dumnezeu: „Necazuri mari pregătesc Eu, În contra voastră și-am făcut Un plan, pentru că am văzut Tot răul ce l-ați săvârșit. De-aceea, este nimerit Ca fiecare dintre voi Să se întoarcă înapoi, Din căile ce le avea, Din relele ce le făcea!”


Pe Zedechia – cel aflat, În Iuda, pus ca împărat – Pe slugile-mpăratului Și pe întreg poporul lui – Care de ciumă au scăpat, De sabie și n-au picat Uciși de foame și nevoi, Am să îi las s-ajungă-apoi, Pe mâinile celui aflat În Babilon, drept împărat. Acolo, Nebucadențar O să îi prigonească iar. Cu sabia o să-i omoare Și nu vor mai avea scăpare.


Căci pregătesc nimicitori Care veni-vor înarmați, Iar cedri tăi vor fi tăiați. Cei mai frumoși cedri, pe loc, Ei îi vor azvârli în foc.


Asupră-vă le-aduc pe toate Popoarele ce sunt aflate În miazănoapte. Așadar, Trimit la Nebucadențar, La robul Meu care, pe tron, E așezat în Babilon Și-i spun, încoace, să pornească Și astfel să vă nimicească. Vreau, prefăcută ca să fie Cetatea voastră, în pustie. Ruină fi-va, negreșit, Bună doar de batjocorit.


Voi vedea steagul fâlfâind Și-am să aud sunetul tare Pe care trâmbița îl are?”


„De știre, printre neamuri, dați Și-apoi un steag să înălțați! Vestiți dar, ceea ce vă zic! Nimeni să n-ascundă nimic! Ziceți așa, neîncetat: „Tot Babilonul e luat, Iar Belul este-acoperit De-o grea rușine și zdrobit E Meradocul! Rușinați Sunt ai lui idoli și sfărmați!


În țară-i strigăt de război Și mare e prăpădu-apoi.


Un steag – degrabă – înălțați! Spre Babilon să-l îndreptați! Ale lui străji, le întăriți Și caraule rânduiți! Curse – în urmă – așezați Și-apoi la pândă, voi să stați! Iată că Domnul a rostit O hotărâre și-a venit Vremea-mplinirii spusei Lui, În contra Babilonului.”


„Un steag să înălțați, în vânt, Să fluture peste pământ! Trâmbițe-apoi, să vă luați Și printre neamuri să sunați! În contra lui, le pregătiți Pe neamuri și să vă grăbiți Ca împotrivă-i să-i chemați Pe cei care sunt împărați În țara Araratului, În țara Așcheneazului Și-a Miniului! Să căutați, Capi, peste oaste, s-așezați, Ca peste el să năvălească! În iureș, caii să pornească, Precum lăcustele zbârlite Care pe pradă sunt stârnite!


Din Babilon, un strigăt mare Iese-ndreptându-se spre zare, Și un prăpăd îngrozitor Este-n țara Haldeilor.


„Să fugă fiii care vin Din ramura lui Beniamin! Cei din Ierusalim, fugiți, Fugiți și nu vă mai opriți! Cei din Tecoa, să sunați Din trâmbiți și să ridicați – Lângă Bet-Hacherem – un semn! Să faceți precum vă îndemn, Căci de la miazănoapte-apare Nenorociri și prăpăd mare.


„Așa vorbește Domnul: „Iată Că dintr-o țară-ndepărtată, De la un capăt de pământ, Vin niște oameni care sânt Din miazănoapte. Un neam mare Se-arată de la depărtare.


Apoi – puternic, răspicat – Chiar la ureche, mi-a strigat: „Apropiați-vă! Veniți Voi, cei ce sunteți pregătiți Să-i dați cetății, de îndată, Pedeapsa bine meritată! Să vină-ngrabă fiecare, Purtând în mâini, unealta care, De nimicire-i pregătită!”


Îndată ce a fost rostită Astă chemare, au venit Șase bărbați. Ei s-au ivit În lungul drumului cel care Duce spre poarta de intrare, În miazănoapte așezată Și-n partea cea de sus, aflată. Bărbați-acei, în mâini, purtau, Uneltele ce le aveau, Unelte-anume pregătite, Pentru distrugere menite. În rândul lor, un om – aflat, În strai de in, înveșmântat – O călimară, se vădea, La cingătoare, că avea. Oamenii s-au apropiat Și-n urmă, ei s-au așezat Lângă altarul cel știut Că din aramă e făcut.


„În ziua ‘ceea”– Domnul zice – „Mare prăpăd are să pice Pe culmile dealurilor. Atunci, la poarta peștilor, Au să se-audă țipete De jale doar, și urlete În mahalalele aflate În altă parte din cetate.


Spre miazănoapte au pornit Caii cei negri. Au venit Și caii albi, în urma lor. Venit-a rândul cailor Care, bălțați, s-au dovedit. Spre miazăzi ei au pornit.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa