Ieremia 4:4 - Biblia în versuri 20144 Voi cari în Iuda locuiți Sau la Ierusalim trăiți, La inimi, seamă să luați Și împrejur să le tăiați Doar pentru Domnul, să nu vie Asupră-vă a Lui mânie, Din pricină că a văzut Ce fapte rele ați făcut!” Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească4 Tăiați-vă împrejur pentru Domnul, circumcideți-vă inimile, bărbați ai lui Iuda și locuitori ai Ierusalimului, ca nu cumva să izbucnească furia Mea ca un foc și să ardă, fără să mai poată fi stinsă, din cauza răutății faptelor voastre. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 20184 Circumcideți-vă pentru Iahve! Bărbați din teritoriul numit Iuda și locuitori ai Ierusalimului, circumcideți-vă inimile – ca să nu se declanșeze mânia Mea din cauza răutății faptelor voastre și să vă ardă ca focul pe care nu îl poate stinge nimeni! Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 20204 Tăiați-vă împrejur pentru Domnul, circumcideți-vă inimile, oameni ai lui Iúda și locuitori ai Ierusalímului! Ca să nu iasă mânia mea ca un foc, să ardă și să nu fie nimeni care să stingă din cauza răutății faptelor voastre. Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu4 Tăiați-vă împrejur pentru Domnul, tăiați-vă împrejur inimile, oamenii lui Iuda și locuitori ai Ierusalimului, ca nu cumva să izbucnească mânia Mea ca un foc și să se aprindă fără să se poată stinge din pricina răutății faptelor voastre!” Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 19314 Tăiați‐vă împrejur Domnului și depărtați prepuțurile inimii voastre, bărbați ai lui Iuda și locuitori ai Ierusalimului, ca nu cumva să izbucnească mânia mea ca un foc și să ardă și să nu fie nimeni s‐o stângă, din pricina răutății faptelor voastre. Onani mutuwo |
Ieremia 4:4
36 Mawu Ofanana
„Casă-a lui David! Domnul Sfânt Îți spune-acum, acest cuvânt: „Dreptate, faceți – de îndat’ – Din zorii zilei, ne-ncetat! Scăpați-l pe cel asuprit, De cel care l-a prigonit, Ca nu cumva, altfel, să vie Asupră-vă a Mea mânie, Să se aprindă ca un foc Și-apoi să spulbere ăst loc, Din pricina răului care Îl săvârșiți, fără-ncetare!
Poate că se smeresc și-apoi, Se vor întoarce înapoi, Din căile lor cele rele, Din ale lor păcate grele. Poate că-ncearcă a fi buni ‘Nălțând spre Domnul rugăciuni, Căci mare e a Lui mânie. Urgia Lui gata-i să vie Și să lovească ăst popor Cari este neascultător – Așa precum l-a înștiințat – Cu tot ce l-a amenințat!”
Aflați că Domnul a văzut Totul și nu a mai putut Să rabde ceea ce făceați, Ce urâciuni înfăptuiați. De-aceea, El v-a pedepsit, Iar țara vi s-a pustiit, Căci o paragină e ea, Precum puteți bine vedea. O pricină doar de ocară Și de blestem e-a voastră țară, Pentru tot răul săvârșit De-al vostru neam, necontenit.
Pe Egipteni îi pedepsesc Și pe Iudei am să-i lovesc. Îi pedepsesc pe Edomiți, Pe Amoniți, pe Moabiți, Pe toți aceia – din popor – Ce-și rad colțul bărbilor lor Și pe cei care se vădesc Că în pustie locuiesc. Căci neamurile-n lume-aflate Nu au fost împrejur tăiate. Apoi, casa lui Israel, Pot spune că este la fel, Pentru că inima ei – iată – Nu este împrejur tăiată!”
În sfântul Meu Locaș, apoi, Niște străini ați adus voi, A căror inimă se-arată Că împrejur nu e tăiată, Iar carnea lor, de-asemenea, Tot netăiată e și ea. Oameni-aceștia Mi-au spurcat Casa, în ea, când au intrat. Grăsimea, pâinea Mea apoi, Și sângele le-ați adus voi În fața urâciunilor Avute de al vost’ popor Și rupt-ați legământul Meu, Pe cari, cu voi, l-am făcut Eu.
Zotsatsa