Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 38:9 - Biblia în versuri 2014

9 „Vai împărate, domnul meu! Oameni-aceștia, cum văd eu, Un mare rău au săvârșit! Pe Ieremia l-au zvârlit În groapa ‘ceea, cu noroi. El va muri de foamea-apoi, Căci în cetate nu mai are Nimeni, nimica, de mâncare. Tu, împărate, ai aflat Că pâinea ni s-a terminat!”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

9 ‒ O, rege, stăpânul meu, oamenii aceștia s-au purtat cu răutate prin tot ce i-au făcut profetului Ieremia. Ei l-au aruncat într-o fântână și va muri de foame acolo, căci nu mai este pâine în cetate.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 „Stăpâne, regele meu, acești oameni s-au comportat urât prin tot ce i-au făcut profetului Ieremia. Ei l-au aruncat într-un puț și va muri de foame acolo, pentru că nu mai este pâine în oraș!”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 „Stăpâne al meu, rege, rău au făcut oamenii aceștia în tot ceea ce i-au făcut lui Ieremía, profetul, pe care l-au aruncat în cisternă; el va muri acolo de foame, pentru că nu mai este pâine în cetate”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 „Împărate, domnul meu, oamenii aceștia au făcut rău că s-au purtat așa cu prorocul Ieremia aruncându-l în groapă; are să moară de foame acolo unde este, căci în cetate nu este pâine!”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 Domnul meu, împărate, oamenii aceștia au făcut rău în tot ce au făcut prorocului Ieremia, pe care l‐au aruncat în groapă; și va muri de foamete în locul unde este, căci nu mai este pâine în cetate.

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 38:9
12 Mawu Ofanana  

Nelegiuirea-n sân, de teamă Să nu fie luată-n seamă Ca să nu fiu disprețuit Și de familii ocolit – Sau la distanță-apoi ținut Fără să îmi mai fi trecut, Degrabă, pragul cineva…


O să mănânce-al ei popor, Atunci, carnea copiilor. Unii pe alții vor ‘cerca, Înfometați, a se mânca, În mijlocul necazului, Al lipsei și al răului Pricinuite de cei care Vor căuta să îi omoare.


Poruncă, dete Zedechia, Străjerilor, ca Ieremia, În curtea temniței, păzit, De-atunci să fie și hrănit, Cu pâine, zilnic. El putea, Parte de pâine a avea. În ulița brutarilor, Se făcea pâinea tuturor, Iar Ieremia a primit Pâine, până s-au isprăvit Rezervele de grâne-aflate, Pentru poporul din cetate. În curtea temniței, astfel, Mai multă vreme a stat el.


Când împăratu-a auzit Lucrul acest, a poruncit Slujbașului ce se vădea Că e din Etiopia, Fiind Ebed-Melec chemat: „Să iei cu tine, imediat, Treizeci de oameni, dintre cei Care sunt slujitori ai mei Și du-te de îl scoate-afară, Ca nu cumva, apoi, să piară!”


Edeb-Melec a mers, zicând:


Pe tine-am să te izbăvesc, În acea zi. Vei fi cruțat. Nu vei ajunge a fi dat Pe mâinile celor de care Tu te-ai temut, fără-ncetare.


Luna a noua se scurgea, Din an și tocmai începea A patra zi, iar foametea, Crunt, în cetate, bântuia. Poporul suferea cumplit, Căci pâine nu s-a mai găsit.


Poporul lui umblă plângând Și cată pâine, suspinând. Ale lui lucruri scumpe-avute, Pe pâine doar au fost vândute, Spre a putea, în acest fel, Să își păstreze viața el. „Privește Doamne, negreșit, Și vezi cât sunt de înjosit!”


Îmi voiau viața nimicită Și-apoi în groapă azvârlit, Au vrut să fiu. S-au îmbulzit În juru-mi, și au aruncat Pietre asupră-mi, ne-ncetat.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa