Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 37:18 - Biblia în versuri 2014

18 După aceea, Ieremia Mai zise către Zedechia: „Oare cu ce-am păcătuit În fața ta? Cu ce-am greșit, În fața slujitorilor Și-n fața-ntregului popor, Așa încât voi m-ați luat Și-n temniță m-ați aruncat?

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

18 Atunci Ieremia i-a zis regelui Zedechia: ‒ Cu ce am greșit față de tine, față de slujitorii tăi și față de poporul acesta, de m-ați aruncat în închisoare?

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

18 Ieremia i-a mai zis regelui Zedechia: „Cu ce am greșit față de tine, față de slujitorii tăi și față de acest popor, ca să considerați că merit să mă aruncați în închisoare?

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

18 Ieremía i-a zis regelui Sedecía: „Ce am păcătuit împotriva ta, împotriva slujitorilor tăi și împotriva acestui popor că m-ați pus în temniță?

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

18 Ieremia a mai spus împăratului Zedechia: „Cu ce am păcătuit eu împotriva ta, împotriva slujitorilor tăi și împotriva poporului acestuia de m-ați aruncat în temniță?

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

18 Și Ieremia a zis împăratului Zedechia: Ce am greșit eu înaintea ta sau înaintea slujitorilor tăi sau înaintea poporului acestuia de m‐ați pus în închisoare?

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 37:18
15 Mawu Ofanana  

Iacov, atunci, s-a supărat Și pe Laban, el l-a certat. S-a ridicat iute, de jos, Mergând să-l caute furios Și-apoi, găsindu-l, l-a-ntrebat: „Spune-mi, cu ce sunt vinovat?! Care-i nelegiuirea mea?! Hai spune, căci, să știu, aș vrea! De ce, pe urmă, mi-ai călcat, Atâta de înverșunat?!


Cel ce cu rău va răsplăti Un bine, răul, poate ști, Că nu se va mai depărta De casa lui, ci-n ea va sta.


Nu-i bine a fi osândit, La gloabă, cel neprihănit; Și nici pe cel de neam ales Să nu îți dea inima ghes, Într-un moment de rătăcire, Să-l bați, pentru neprihănire.


Oare atuncea, Ezechia – Care avea-n Iuda domnia – Cu tot poporul la un loc, L-au omorât pe-acel proroc? Nu vă e, oare, cunoscut Că Ezechia s-a temut De Domnul? Nu a-ngenunchiat În fața Lui și s-a rugat? Domnul, atunci, nu S-a căit De răul pe cari l-a rostit În contra lor? La fel și noi Să ne împovărăm apoi, Sufletul nost’, cu bună știre, Făcând astă nelegiuire?”


Află că Dumnezeul meu – Căruia Îi slujesc mereu – Pe al Său înger l-a trimis Și leilor gura le-a-nchis. Iată că ei nu au putut, Nimic ca să îmi fi făcut, Căci față de-al meu Dumnezeu, Nevinovat mă aflu eu. Nevinovat – cum știi prea bine – Mă aflu și față de tine, Căci nici un rău n-am săvârșit Să merit să fiu pedepsit!”


Blând, a privit, norodu-acel, Și-a început, din nou, a spune: „Văzut-ați multe lucrări bune, Pe care le-am săvârșit Eu, Și cari vin de la Tatăl Meu. Voi, însă, pentru ce lucrare, Vreți s-aruncați, cu pietre, oare?”


Țintă, privit-a, spre Sobor Pavel și zise: „Fraților! În fața Domnului, mereu, Până în ziua asta, eu Am viețuit, neîncetat, Păstrându-mi cugetul curat…”


De-aceea, mă silesc, mereu, Să îmi păstrez, cugetul meu, Curat, în fața Domnului, Dar și în fața omului.


Acum, de mă găsești, pe mine, Că am făcut vreo nedreptate – Sau vreo nelegiuire poate – Cari vrednice se dovedesc, De moarte, n-am să mă feresc. Dar dacă nu-i adevărat Nimic din ceea ce-ai aflat Din pâra lor, drept, tu nu ai, În ale lor mâini, să mă dai. De-aceea, cer ca, ne-apărat, De Cezar, să fiu judecat.”


Însă, așa cum am mai zis, Omul acest n-a săvârșit Nimic, pentru-a fi osândit La moarte. Deci, l-am ascultat, Când mi-a cerut ca, judecat, A fi-n fața Cezarului. Am aprobat, dorința lui Și, la Cezar, am să-l trimit.


În urmă, prinse să vorbească Pavel, și-a zis: „Nu am greșit Și nici nu am păcătuit, Eu, împotriva Legii lor – Aceea a Iudeilor – Nici împotriva Templului Și nici contra Cezarului.”


Au zis, după ce au plecat: „Omul acest n-a săvârșit Nimic, spre a fi pedepsit Cu lanțuri sau cu închisoare. N-au dreptul ca să îl omoare.”


Oare, vrăjmaș v-am devenit, Când, adevărul, l-am rostit?


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa