Ieremia 33:11 - Biblia în versuri 201411 Strigăte mari de bucurie Și chiote de veselie. Au să răsune-n orice casă Cântec de mire și mireasă, Precum și glasul celor care Îndeamnă: „Dați laudă mare, Celui ce-i Domn al oștilor, Căci este bun și iertător, Iar îndurarea Domnului Ține în veacul veacului!” Are să se audă, iară, Și glasul celor cari, în țară, Jertfe aduc de mulțumire; O să răsune peste fire, Iarăși, glasul poporului Ce-aduce jertfe Domnului În Templul Său cel minunat Ce-i în Ierusalim aflat. Căci voi aduce înapoi Pe cei ce sunt prinși de război, Pentru că vreau să-i așez iară, Precum erau, în a lor țară. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.” Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească11 strigăte de bucurie și strigăte de veselie, glasul mirelui și al miresei, precum și glasul celor ce aduc jertfe de mulțumire în Casa Domnului, zicând: «Mulțumiți Domnului Oștirilor, fiindcă Domnul este bun, căci în veac ține îndurarea Lui!». Îi voi aduce înapoi pe cei luați captivi din țară și vor fi ca la început“, zice Domnul. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 201811 acolo se vor auzi din nou strigăte de bucurie și de veselie. Se va auzi vocea mirelui și a miresei. Se vor mai auzi cei care aduc (pe altar) sacrificii de mulțumire în casa lui Iahve, zicând: ‘Lăudați-L pe Iahve care este Dumnezeul Armatelor, pentru că El este bun; și bunătatea Lui este eternă!’ Se va întâmpla așa pentru că îi voi aduce înapoi pe cei luați captivi din țară; și vor fi ca la început. Acesta este mesajul lui Iahve.»” Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 202011 glas de bucurie și glas de veselie, glasul mirelui și glasul miresei și glasul celor care zic: «Lăudați-l pe Domnul Sabaót, căci Domnul este bun și îndurarea lui este veșnică!», cei care aduc laudă în casa Domnului, căci voi face să se întoarcă cei captivi ai țării ca mai înainte”, spune Domnul. Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu11 strigătele de bucurie și strigătele de veselie, cântecele mirelui și cântecele miresei, glasul celor ce zic: «Lăudați pe Domnul oștirilor, căci Domnul este bun, căci în veac ține îndurarea Lui!», glasul celor ce aduc jertfe de mulțumire în Casa Domnului. Căci voi aduce înapoi pe prinșii de război ai țării și îi voi așeza iarăși ca odinioară’, zice Domnul. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 193111 glas de bucurie și glas de veselie, glas de mire și glas de mireasă, glasul celor ce zic: Mulțumiți Domnului oștirilor, căci Domnul este bun, căci în veac ține îndurarea lui! și al celor ce aduc jertfe de mulțumire în casa Domnului. Căci voi întoarce robia țării ca la început, zice Domnul. Onani mutuwo |
Când împăratul și-a sfârșit Vorbirea, el s-a învoit Cu-al său popor, de a luat Pe câțiva cântăreți, de-ndat’ – Împodobiți cu haine sfinte – Pentru a merge înainte, În fața oștilor, cântând Și laudă Domnului dând. În frunte, ei s-au așezat Și-n felu-acesta au cântat: „Laudă Domnului, să-I dați! Necontenit să-L lăudați, Căci îndurarea Domnului Ține în veacul veacului!”
Leviți-n urmă au sfârșit, Iar Ezechia a vorbit: „Iată că voi sunteți sfințiți Și sunteți gata pregătiți Să faceți slujba Domnului. Mergeți acum, în Casa Lui, Și-aduceți jertfe cu menire De jertfe pentru mulțumire.” Apoi, întreaga adunare Adus-a dobitoace care Erau drept jertfe cu menire De jertfe pentru mulțumire. Cei care-n inimi au simțit Îndemnuri, grabnic au venit, Jertfe să dea, ce se socot A fi drept ardere de tot.
Sunet de trâmbiți s-a-nălțat, Chimvalele au răsunat, Iar corul instrumentelor Unitu-s-a cu glasul lor. Cei cari din gură doar cântau, Pe Dumnezeu Îl preamăreau: „Domnul e bun, plin de-ndurare, Iar îndurarea Lui cea mare, Din înălțimi, peste noi, vine Și-n vecii vecilor, va ține.” În clipa ‘ceea, s-a lăsat Un nor, din cer, și a intrat Îndată-n Casa Domnului Umplând întreg Locașul Lui.
Cei izbăviți de Domnu-apoi, Se vor întoarce înapoi Și spre Sion au să apuce. Cu bucurie se vor duce Și vor cânta – cu stăruință – Doar cântece de biruință. Cununa lor are să fie O nesfârșită bucurie. În veselie îmbrăcați Și-n bucurie-nfășurați, Vor fi, de gemete, scutiți Și de durere părăsiți, Căci vor fugi relele-acele Și vor scăpa, pe veci, de ele!
Se vor întoarce, înapoi, Răscumpărații Domnului, În inima Sionului. Ei vor cânta – cu prisosință – Numai cântări de biruință, Căci o cunună minunată, Pe cap, le va fi așezată, Țesută dintr-o bucurie Cari veșnică are să fie. O să-i apuce veselia Și-i va cuprinde bucuria, Pentru că geamătul lor piere Și va fugi orice durere.
Tot astfel, Domnul milă-arată Și de Sion, pentru că iată Că mângâie, cu mâna Lui, Ruinele Sionului. Pustiu-n Rai îl va preface Și o grădină El va face Dintr-un pământ ce-i însetat Fiind de arșiță uscat. Acolo, numai veselie Va fi, mereu, și bucurie. Cântări de laudă, numai, Și mulțumiri vor fi în Rai.
„Așa vorbește Domnul, Cel Ce-i Dumnezeu în Israel Și Domn al oștilor: „Să știi Că nu vor mai fi bucurii În acest loc. O să urmeze Un timp, când fac să înceteze Chiotul cel de veselie. Vremea aceea o să vie Curând, iar voi o să puteți, Cu ochii voștri să vedeți Cum se-mplinește ce-am vestit. N-o să mai fie auzit Cântec de mire și mireasă, Cum se-auzea la orice casă.”
Veni-vor din vecinătate Și din cetățile aflate În Iuda. Apoi, alții vin Din țară de la Beniamin, De pe-ale munților cărări, Din văi, dar și din depărtări Ce sunt în miazăzi aflate. Veni-vor în astă cetate, Jertfe să dea – cari se socot A fi drept ardere de tot – S-aducă daruri de mâncare, Să dea tămâie fiecare, S-aducă daruri cu menire De jertfă pentru mulțumire, Mereu, la Casa Domnului, Spre slava și spre cinstea Lui.
Apoi a zis: „Vin zile, iată, Când voi aduce înapoi Pe cei cari sunt prinși de război Luați din Iuda și la fel, Pe cei ce sunt din Israel, Pentru că sunt al Meu popor. Am dat, pentru părinții lor, O țară mare, minunată. Are să vină vremea – iată – Când înapoi, în acea țară, Pe toți ai Mei am să-i strâng iară Și vor lua în stăpânire Ceea ce au drept moștenire.”
Totuși, vă spun dar, tuturor, Că pe argint, ogoare – iară – Au să se cumpere în țară; Zapisuri, iar, au să se scrie Și întărite au să fie Cu martori cari vor fi aflați Atât în Iuda așezați, Cât și-n Ierusalim, la voi, Sau împrejurul său apoi. Puși martori au să fie iară, Și în a lui Beniamin țară. De-asemeni, martori au să fie Și în cetăți de la câmpie, În cele-n miazăzi aflate, Ori sus, pe munte așezate. Îi voi aduce înapoi Pe cei ce sunt prinși de război. Așa va fi căci, negreșit, Domnul e Cel care-a vorbit.”
Atunci doar, lepăda-voi Eu, Pe Iacov și pe robul Meu – Pe David – și nu voi avea Grijă, ca înaintea Mea, Sămânța lor mereu să fie, Pe scaunul cel de domnie Ce-i al stăpânitorilor Puși peste-al lui Avram popor, Peste al lui Isac și apoi Peste-al lui Iacov. Înapoi, I-aduc pe cei ce se vădesc Prinși de război și-i izbăvesc. În acest fel, de mila Mea, Parte – mereu – ei vor avea!”
„Așa a zis Acel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Postul pe cari îl țineați voi A patra lună, iar apoi Postul pe care l-ați avut A cincea lună, cel ținut În luna-a șaptea și cu cel Din luna-a zecea, tot la fel, Pentru-a lui Iuda casă are Să se prefacă-n sărbătoare. Acestea toate au să fie Zile de mare bucurie. Dar pacea, tot mereu, să știți – Și adevărul – să iubiți!”
De-a lămpii rază, niciodată, N-o să mai fie luminată. Glasuri de miri nu sunt în ea – Nici de mirese-asemenea. Toate, le va fi suferit, Pentru tot ce a făptuit: Pentru că negustorii cari Erau ai ei, au fost mai mari Decât toți ceilalți care sânt Pe fața-ntregului pământ; Pentru că fost-au amăgite Popoarele, fiind uimite De-a ei vrăjitorie mare;