Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 32:33 - Biblia în versuri 2014

33 Mi-au întors spatele, văd bine, Și nu s-au mai uitat la Mine. I-am învățat, i-am învățat – Într-una – dar n-au ascultat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

33 S-au întors cu spatele la Mine, nu cu fața. I-am învățat mereu dimineața, dar ei n-au ascultat și n-au acceptat îndrumarea Mea.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

33 S-au întors cu spatele la Mine și nu cu fața. I-am învățat mereu; dar nu au ascultat și nu au fost receptivi la nimic.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

33 Mi-au întors spatele, și nu fața, deși am vrut să-i învăț: m-am trezit să-i învăț, dar nu a fost cine să asculte și să primească învățătura.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

33 Mi-au întors spatele, nu s-au uitat la Mine; i-am învățat, i-am învățat întruna, dar n-au ascultat și nu s-au învățat.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

33 Și și‐au întors spatele spre mine și nu fața; și deși i‐am învățat, sculându‐mă de dimineață și învățându‐i, n‐au ascultat ca să primească învățătură.

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 32:33
17 Mawu Ofanana  

Unde e Domnul care știe, Învățătură, să ne dea, Mai multă decât pot avea Toate-ale lumii dobitoace, Și care să ne poată face Mai pricepuți în lumea Lui, Decât pasărea cerului?”


Ca vânturile ce pornesc Din răsărit, îl risipesc Când vor veni dușmanii lui. În zilele necazului, Îi întorc spatele și-astfel, Nu Îmi va mai păsa de el!”


Ei, lemnului, i-au spus mereu: „Iată că tu ești tatăl meu!”, Iar pietrei i s-au închinat Zicându-i: Viață, tu mi-ai dat!” Mi-au întors spatele când bine Le-a mers și au uitat de Mine, Dar au strigat, în strâmtorare: „Te scoală și ne dă scăpare!”


Dacă nu veți lua aminte La ale Mele-nvățăminte Pe care vi le dau prin cei Ce sunt proroci și robi ai Mei – Căci i-am trimis de dimineață Spre a vorbi-n a voastră față –


„Domnul oștirilor – Acel Ce-i Dumnezeu în Israel – A zis: „Spre Iuda te pornește Și în Ierusalim vestește Aste cuvinte: „Nu voiți Să învățați și să-mpliniți Poruncile ce le-am dat Eu Și s-ascultați de glasul Meu?


Proroci și slujitori v-am dat. Prin cei pe cari vi i-am trimis, Întotdeauna Eu v-am zis: „Să se întoarcă fiecare, Din drumul rău pe cari îl are! Faptele vi le îndreptați! Idoli străini nu căutați! Nu căutați alți dumnezei Și nu vă închinați la ei! În felu-acesta, veți putea, Mereu, în țară-a rămânea, Pentru că ea fusese dată Pentru ai voști’ părinți, odată!” Dar voi v-ați încăpățânat Și ascultare nu Mi-ați dat!


Într-una am trimis apoi, Pe toți prorocii Mei, la voi, Să vă învețe să fiți buni, Zicând: „Nu faceți urâciuni, Căci urâciunile acele, Urâte îi sunt Feței Mele!”


„Acum, pentru că am văzut Ce fel de fapte ați făcut, Pentru că nu ați auzit De câte ori Eu v-am vorbit Și pentru că n-ați ascultat În clipa-n care v-am chemat,


Ei, însă, nu M-au ascultat. Mereu, urechea și-au plecat Numai la sfaturile-acele Ieșite doar din inimi rele. N-au mai mers drept, ci înapoi, Ajuns-au de au dat apoi.


De-aceea, să îi spui astfel: „Acest popor n-a ascultat De Domnul său și n-a luat Învățătură de la Cel Ce-i Dumnezeu în Israel. Cuvântul adevărului Nu se mai află-n gura lui.”


De-aceea, Cel care mereu, E Domn precum și Dumnezeu A zis: „Pentru că M-ai uitat Și pentru că M-ai aruncat La al tău spate, pe-al tău drum, Poartă-ți pedeapsa ta acum, A tuturor curviilor Și a nelegiuirilor Pe care tu, necontenit, Până acum le-ai săvârșit.”


M-a dus, în urmă, de îndată, În curtea înăuntru-aflată – Curte a casei Domnului. În fața ușii Templului – În locul ce se află chiar Între pridvor și-ntre altar – Eu am văzut mai mulți bărbați Că la un loc sunt adunați. Cei care-acolo se aflau, Cam douăzeci și cinci, erau. Acea mulțime, am văzut Cum că cu dosul a șezut Spre Templu și că a privit, Cu fața, înspre răsărit, Căci toți erau închinători, În fața soarelui, în zori.


Cu cât prorocii îi chemau, Cu-atât mai mult se depărtau. Tămâie-au dus idolilor Și au dat jertfe Baalilor.


Dar ei n-au vrut să ia aminte Când s-au rostit aste cuvinte: Urechile și-au astupat Și-au întors spatele, de-ndat’.


Plecă Iisus, dar dimineață, Veni la Templu, să dea față, Din nou, cu-acele gloate multe, Nerăbdătoare să-L asculte. Acolo, jos, S-a așezat Și-nvățături, apoi, le-a dat.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa