Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 32:3 - Biblia în versuri 2014

3 Când împăratul Zedechia L-a-ntemnițat pe Ieremia, L-a întrebat: „Ce tot vorbești? De ce, în ăst fel, prorocești, Spunându-le la toți că, „Iată, Astă cetate va fi dată În mâinile celui pe care, În frunte, Babilonu-l are”? Cuvintele care le-ai spus, Ai zis că-s de la Cel de Sus.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

3 în care Zedechia, regele lui Iuda, îl închisese, zicând: „De ce profețești, zicând: «Așa vorbește Domnul: ‘Iată, dau cetatea aceasta în mâinile împăratului Babilonului și el o va cuceri.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

3 Zedechia – regele celor numiți Iuda – îl închisese acolo, spunându-i: „Te-am închis aici pentru că tu profețești și zici: «Iahve spune că dă acest oraș în mâinile regelui Babilonului; și el îl va cuceri.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

3 Sedecía, regele lui Iúda, îl închisese spunând: „Pentru ce profețești, zicând: «Așa spune Domnul: ‹Iată, eu voi da cetatea aceasta în mâna regelui Babilónului, care o va captura,

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

3 Zedechia, împăratul lui Iuda, pusese să-l închidă și-i zisese: „Pentru ce prorocești și zici: ‘Așa vorbește Domnul: «Iată, dau cetatea aceasta în mâinile împăratului Babilonului, și o va lua;

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

3 Căci Zedechia, împăratul lui Iuda, îl închisese, zicând: Pentru ce prorocești și zici: Așa zice Domnul: Iată, voi da cetatea aceasta în mâna împăratului Babilonului și o va lua

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 32:3
23 Mawu Ofanana  

Pe când era mai strâmtorit Ahaz, iar, a păcătuit Față de Domnul, căci s-a dus


Dar Faraon n-a ascultat Și-a zis apoi, înfuriat: „Moise și-Aron! De ce-ncercați Voi, pe Evrei, să-i tulburați Și să-i abateți – am văzut! – Din lucrul ce-l au de făcut?! Plecați acum, din fața noastră, Și mergeți dar, la treaba voastră!”


„Degeaba Eu M-am repezit Și pe-ai voști’ fii i-am pedepsit, Căci nimenea, mustrarea Mea, N-a vrut, în seamă, să o ia. Sabia voastră i-a mâncat Pe-ai voști’ proroci, neîncetat, Ca și un leu nimicitor, Picat asupra prăzilor.


Atuncea, zise Ieremia: „Spune-i așa, lui Zedechia:


Poporul ce se va opune Și care nu se va supune Lui Nebucadențar – cel care, În Babilon, este mai mare – Are să fie nimicit, Pentru că el va fi lovit Cu ciuma și cu foametea Și o să-l taie sabia. Așa va fi căci, negreșit, Domnul e cel care-a vorbit!


Pe cel care, peste popor, Se află pus drept împărat Și, Zedechia, e chemat – Precum și pe aceia cari Sunt căpitanii lui cei mari – Îi dau celui care, pe tron E așezat, în Babilon Și cari s-a depărtat de voi!


Lui Ioiachim, așa să-i spui: „Iată cuvântul Domnului: „Tu ai ars cartea și ai zis: „De ce, în cartea ta, ai scris: „Acela care e pe tron Drept împărat în Babilon, Țara are s-o pustiască. Oamenii n-au s-o locuiască. Nici dobitoace nu mai sânt Aflate pe al ei pământ”?”


Când acest lucru s-a-ntâmplat, Prorocul liber s-a aflat. Slobod umbla el prin popor, Ca să vorbească tuturor. Dar mai târziu, a fost luat Fiind în temniță-aruncat.


Dar dacă n-ai să te supui, Scăpare pentru tine nu-i! În mâinile Haldeilor O să ajungă-al tău popor Și-apoi în urmă, ăstui loc Are să i se pună foc.”


Așa vorbește Domnul: „Iată, Astă cetate va fi dată În mâna celui cari, pe tron, E așezat în Babilon! Asupră-i o să năvălească Și are să o cucerească!”


Grabnic – atunci – aceia cari Peste popor erau mai mari, La casa împăratului, S-au dus și astfel i-au spus lui: „Omul acesta, negreșit, La moartea trebuie-osândit! Căci oamenii cei de război Pe care-i mai avem cu noi, Și-ntreg poporul sunt speriați Și de-a lui vorbă înmuiați! Omul acesta dovedește, Neîncetat, că urmărește Nenorocirea tuturor Și răul pentru-acest popor.”


Edeb-Melec a mers, zicând:


„Doamne, dar nu văd ochii Tăi, Care e adevărul, oare? Tu îi lovești, fără-ncetare, În timp ce ei – pot ca să zic – Precum că n-au simțit nimic. Tu-i nimicești, fără măsură, Dar ei nu iau învățătură, Ci capătă o-nfățișare Cari, decât stânca, e mai tare Și nu-nțeleg că e mai bine Să se întoarcă iar, la Tine.”


Mâna asupra mea; m-a prins Și mi-a legat jugul pe care Nelegiuirea mea îl are. Nelegiuirile acele, De gât, îmi sunt legate ele, Iar relele înfăptuite Se-arată-a fi bine-mpletite. Frântă a fost a mea putere, Căci Domnul – după a Lui vrere – M-a dat în mâna celor cari Se dovedesc a fi mai tari Și-n nici un fel nu reușesc, Ca lor, să mă împotrivesc.


Însă aicea – la Betel – Să nu mai prorocești, defel, Căci e un sfânt locaș pe care Cel ce e împărat îl are Și-un templu e – precum se știe – Pentru întreaga-mpărăție!”


Ajunși, în fața lui Iisus, Ei L-au chemat și-apoi, I-au spus: „Cu ce puteri ai săvârșit Totul? De unde ai primit, Acea putere? Să ne spui!”


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa