Ieremia 32:29 - Biblia în versuri 201429 Ei vor intra în acest loc Și-n urmă îi vor pune foc. Vor arde dar, astă cetate Și casele, în ea, aflate. Vor arde-alăturea de ele, Atunci, și casele acele Pe-acoperișul cărora, Tămâie tot mereu – era Adusă-n cinstea Baalilor, Cu jertfa băuturilor, Prin cari poporul – ne-ncetat – A Mea mânie-a ațâțat. Onani mutuwoMabaibulo enansoNoua Traducere Românească29 Caldeenii, care luptă împotriva acestei cetăți, vor intra, îi vor da foc și o vor arde. Vor arde toate casele pe acoperișul cărora poporul a ars tămâie pentru Baal și a turnat jertfe de băutură în cinstea altor dumnezei ca să Mă mânie. Onani mutuwoBiblia în Versiune Actualizată 201829 Caldeenii care luptă împotriva acestui oraș, vor intra, îi vor da foc și îl vor distruge prin ardere. Vor incendia toate casele pe acoperișul cărora poporul a ars tămâie pentru Baal și unde el a turnat sacrificii de băutură în cinstea altor (dumne)zei ca să Mă mânie. Onani mutuwoVersiunea Biblia Romano-Catolică 202029 Vor veni caldéii și vor lupta împotriva acestei cetăți: vor aprinde un foc în cetatea aceasta și o vor arde pe ea și casele pe terasele cărora au ars tămâie lui Báal și au vărsat libații pentru alți dumnezei ca să mă mânie. Onani mutuwoBiblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu29 Haldeenii, care luptă împotriva cetății acesteia, vor intra, îi vor pune foc și o vor arde, împreună cu casele pe acoperișul cărora au adus tămâie lui Baal și au turnat jertfe de băutură altor dumnezei, ca să Mă mânie. Onani mutuwoTraducere Literală Cornilescu 193129 Și haldeii care luptă împotriva cetății acesteia vor veni și vor pune foc cetății acesteia și o vor arde pe ea și casele pe acoperișurile cărora au adus tămâie lui Baal și au vărsat daruri de băutură altor dumnezei ca să mă întărâte. Onani mutuwo |
Ieremia 32:29
26 Mawu Ofanana
Poporu-atunci, grabnic, s-a dus Și crengi, din munte, a adus. Pe urmă, corturi a făcut – Așa precum i s-a cerut – Pe-acoperișul caselor, În curțile caselor lor, În fața unei porți aflate Chiar la intrarea în cetate – Cari „a lui Efraim” se cheamă – Și-n locul gol – de bună seamă – Aflat în fața porților Chemate „ale apelor”. Chiar și la Templul Domnului – Adică-n curtea Casei Lui – Poporul, corturi, și-a făcut, După cum Legea a cerut.
Dar dacă nu Mă ascultați Și-a Mea poruncă o călcați, Cărând poveri nenumărate Ce le aduceți în cetate – Chiar de Sabat – și nu voiți, Al Meu Sabat să îl sfințiți, Atuncea – chiar în acest loc – La porțile cetății, foc Am să aprind. El se va-ntinde, Ierusalimu-l va cuprinde, Arzând casele minunate Care se află în cetate. Ierusalimul se va-ncinge, Căci focul nu se va mai stinge.”
Casele împăratului Și-ale Ierusalimului Au să ajungă necurate, Ca și Tofetul. În cetate, Aceeași soartă vor avea Și cele-n cari se aducea – Pe-acoperișurile lor – Tămâie-n cinstea Baalilor Precum și-n cinstea cerului Și-a-ntregii oști ce este-a lui, Sau se turna câte-o măsură Din jertfa pentru băutură, Spre a cinsti alți dumnezei, Străini de oamenii acei.”
Așa vorbește Domnul, Cel Ce-i Dumnezeu în Israel: „Iată, mărturisit-ați voi, Cu ale voastre soațe-apoi, Precum că ați înfăptuit Cuvintele ce le-ați rostit, Pentru că zis-ați: „Noi dorim – Cu toții – ca să împlinim, Mereu, al nostru jurământ! Vrem să ne ținem de cuvânt, Tămâie să îi închinăm Și băutură să-i turnăm, Împărătesei cea pe care Înaltul cerului o are!”
Copiii strâng lemne, de zor, Și-apoi le duc părinților, Care fac focul, de îndat’. Femeile au frământat, Grabnic apoi, o plămădeală Și turte fac, fără-ndoială, Împărătesei cerului Și-asemenea oștilor lui, Iar din a jertfelor măsură, Dau jertfe pentru băutură În cinstea altor dumnezei. Prin toate câte le fac ei Au reușit să Mă mânie Și au stârnit a Mea urgie.”
Zotsatsa