Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 31:22 - Biblia în versuri 2014

22 Până când ai să pribegești? Până când ai să rătăcești? Un lucru nou, pe-acest pământ, Face – acum – Domnul Cel Sfânt: Femeia se va fi-nvățat Ca să-l pețească pe bărbat.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

22 Până când vei rătăci, fiică necredincioasă? Căci Domnul va crea un lucru nou în țară: femeia va da târcoale bărbatului“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

22 Fiică infidelă, până când vei rătăci? Iahve va face în țară un lucru nou: o femeie va înconjura un bărbat.”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

22 Până când vei hoinări, fiică a rătăcirii? Căci Domnul creează ceva nou pe pământ: femeia care dă târcoale bărbatului.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

22 Până când vei fi pribeagă, fiică rătăcită? Căci Domnul face un lucru nou pe pământ: femeia va peți pe bărbat.”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

22 Până când vei rătăci, fiică neascultătoare? Căci Domnul a făcut un lucru nou pe pământ: femeia va peți pe bărbat.

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 31:22
27 Mawu Ofanana  

De-acum, voi pune vrăjmășie, Care de-a pururi va să fie, Între femeie și-ntre tine, Pedeapsă ce ți se cuvine! Sămânța ei îți va zdrobi Capul, și nu te va slăbi! Sămânța ta – când va-ncerca – Călcâiul doar i-l va mușca!”


Ascultă dar, cuvântul meu! Află că Însuși Dumnezeu, Un semn urmează să îți dea, Pe care tu îl vei vedea. Foarte curând, fecioara – iată – Va rămânea însărcinată. Emanuel, o să-l numească Pe fiul ce-o să-l zămislească. (Numele e tradus apoi, Prin „Dumnezeu este cu noi”)


Ce preacurvii ai săvârșit, Pe toate Eu ți le-am zărit. Nechezături, scoase de tine – De-asemenea – nu-Mi sunt străine. Curviile nelegiuite – Nenumărate – săvârșite Pe dealuri, dar și pe câmpie, Toate-Mi sunt cunoscute Mie. Și urâciuni – câte-ai făcut – Pe toate Eu ți le-am văzut. Ierusalime, vai de tine! Nu înțelegi că este bine, Acuma, să te curățești? Oare, cât timp mai zăbovești?”


„Dacă păcatele pe care Le-am săvârșit, fără-ncetare, În contra noastră se vădesc Acuma că mărturisesc, Atuncea pentru al Tău Nume, Lucrează Tu Doamne, pe lume! Abateri multe-am săvârșit Și împotrivă-Ți am greșit.


Acum, ce cauți să te duci Către Egipt ca să apuci, Să bei din apa Nilului? De ce bei apa râului Ce este în Asiria? De ce vrei tu, să bei din ea?


„Cum poți să zici: „Nu m-am spurcat Iar după Bali, nu am umblat!”? Privește-ți urma pașilor Pe drumurile văilor Și-n acest fel vei fi putut Să vezi ce rele ai făcut Tu, dromaderule, cel care Te areți iute de picioare Străbătând depărtările Și-ncrucișând cărările!


De ce, atâta grabă mare, Ca să îți schimbi a ta cărare? Iată că din Egipt îți vine – Cât de curând – a ta rușine, După cum mai venise ea Asupră-ți, din Asiria!


„El zice: „Dacă, un bărbat Își lasă soața și-a plecat Și-n urmă va ajunge ea, A fi nevasta altuia, Va mai veni oare-napoi Primul ei soț, la ea, apoi? Atuncea, însăși țara toată Nu va ajunge necurată? Iată că și tu, negreșit, Cu mulți ibovnici ai curvit Și-acum găsești că este bine, Ca să te-ntorci din nou, la Mine?”


Fii răzvrătiți, acuma, voi Veniți degrabă înapoi, La Dumnezeul vostru Sfânt, Căci numai Eu, Stăpân, vă sânt. Eu sunt Acela care vreau, Pe unul dintre, voi să-l iau, Dintr-o cetate; pe alți doi Dintr-o familie-i iau apoi Și după ce am să v-adun Iar, în Sion am să vă pun.


„Fii răzvrătiți, acuma, voi Veniți degrabă înapoi, Căci am să iert al vost’ păcat!” „Primește-ne Doamne, de-ndat’, Căci Tu ai fost și ești, mereu, Al nostru Domn și Dumnezeu!”


Și-acuma, ce faci? Strigi la Mine: „Tată! Ai fost, din tinerețe, Prietenul ce-mi da povețe!”


„Domnul la mine a venit Și-n felu-acesta mi-a vorbit, Pe vremea-n care împărat Iosia fost-a-nscăunat: „Spune-Mi, văzut-ai în ce fel, Necredincioasa Israel Știut-a să se poarte, oare? S-a dus pe orice munte mare, Sub orice pom ce-a înverzit Și-apoi acolo, a curvit.


Deși-a văzut că, negreșit, De sora ei M-am despărțit, Vicleana Iuda, tot la fel, Făcut-a ca și Israel, Ținându-se de-a ei curvie.


„Ierusalime, te grăbește Și inima îți curățește, De răul ce te-a încolțit Ca să fii astfel mântuit! Cât timp, gânduri nelegiuite Vei ține-n inimă pitite?”


De ce, în văi, ți s-a aflat Pricina ta de lăudat? Iată că valea ta-i pierită: Se scurge, fiică răzvrătită, Care încredere vădeai În visteria ce-o aveai, Zicându-ți: „Cine va putea Să fie, împotriva mea?”!”


Ei, însă, nu M-au ascultat. Mereu, urechea și-au plecat Numai la sfaturile-acele Ieșite doar din inimi rele. N-au mai mers drept, ci înapoi, Ajuns-au de au dat apoi.


Poporul Meu, precum văd bine, Se depărtează-acum, de Mine. Dacă la Cel Prea-Nalt, apoi, Chemați au fost ei, înapoi, Nici unul nu a arătat Că, să se scoale, a cătat.


Am să le vindec vătămarea Adusă de neascultarea Ce-au arătat-o, ne-ncetat! Îi vor iubi, cu-adevărat, Căci de la ei s-a abătut Mânia care M-a umplut!


Iată că-ntregul Israel Dă din picioare-acum, la fel Ca o mânzată dovedită Precum că este ne-mblânzită. Și pe pășuni întinse, el, Păscut să fie, ca un miel, De către Domnul Dumnezeu!


Samario, un lucru rău Și-o scârbă e vițelul tău! A Mea mânie s-a aprins Și împotriva lor s-a-ntins! Dar până când, au să voiască Ei, ca să nu se curățească?


Dar ei n-au vrut să ia aminte Când s-au rostit aste cuvinte: Urechile și-au astupat Și-au întors spatele, de-ndat’.


Dar dacă Dumnezeu, apoi, Va face-aici – față de voi – Un lucru nemaiauzit, Prin care îi va fi-nghițit Pământul, pe aceștia trei – Cu toate câte le au ei – Veți ști că au păcătuit Și că, pe Domnul, L-au hulit.”


Un fiu, Maria o să nască – Iisus, are să Îl numească. El Își va mântui poporul, Căci El este Mântuitorul!”


Dar când venit-a, peste fire, A vremurilor împlinire, Tatăl, din ceruri – cum a zis – Pe al Său Fiu, ni L-a trimis – Cari, prin femeie-i zămislit Și cari, sub Lege, a venit –


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa