Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 31:21 - Biblia în versuri 2014

21 „Semne să îți așezi pe drum Și stâlpi să îți înalți acum. Ia seama dar, neîncetat, La drumul care l-ai urmat… Te-ntoarce tu, fiica pe care, Neamul lui Israel o are! Vino și locuiește iară, Cetățile din a ta țară!

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

21 „Ridică-ți semne pe drum, pune-ți stâlpi și fii atent la cale, la drumul pe care mergi. Întoarce-te, fecioară Israel, întoarce-te la aceste cetăți ale tale.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

21 „Pune-ți semne pe drum. Înfige-ți stâlpi și fii atent la traseu: la drumul pe care îl parcurgi. Domnișoară numită Israel, întoarce-te. Întoarce-te în orașele tale!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

21 Fixează pentru tine pietre, pune-ți semne și îndreaptă-ți inima la calea pe care ai mers! Întoarce-te, fecioară a lui Israél, întoarce-te la aceste cetăți ale tale!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

21 „Ridică semne pe drum, pune stâlpi, ia seama la cale, la drumul pe care l-ai urmat… Întoarce-te, fecioara lui Israel, întoarce-te în cetățile acestea care sunt ale tale!

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

21 Pune‐ți semne pe cale, fă‐ți stâlpi de pietre; pune‐ți inima spre calea cea bătută, calea pe care te‐ai dus: Întoarce‐te, fecioară a lui Israel, întoarce‐te la aceste cetăți ale tale.

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 31:21
23 Mawu Ofanana  

Din dragostea ce o nutresc Casei lui Dumnezeu, doresc Să îi dau aurul curat Și-argintul ce l-am adunat, Afar’ de ce am pregătit Spre-a fi locașul sfânt zidit.


Oamenii care s-au aflat În Israel și L-au urmat Pe Dumnezeu, când au văzut Tot ce Leviții au făcut, Ale lor case își lăsară Și la Ierusalim plecară, Spre a-I sluji Celui pe care, Părinții lor, drept Domn, Îl are.


Cuprins de teamă, Iosafat, Spre Dumnezeu, s-a îndreptat Și-un post, în Iuda, a vestit.


Încredere în asuprire Sau vreo nădejde în răpire, Să nu vă puneți – cumva – voi. Dacă averea crește-apoi – Iar astfel vă îmbogățiți – De ea, voi să nu vă lipiți.


Ferice e de orișicine, Tăria și-o așează-n Tine Și cari, în inimă, își lasă Încrederea să-și facă casă.


Atent, la toate, m-am uitat Și-nvățătură am luat.


Grabnic, din Babilon, ieșiți! Iute, de la Haldei, fugiți! Apoi, din trâmbițe sunați Și tuturor de veste dați, Pe fața-ntregului pământ. Spuneți la toți: „Domnul Cel Sfânt, De al său rob, S-a îndurat! Pe Iacov, l-a răscumpărat!


Și El a zis: „Un drum, croiți! Grabnic, o cale pregătiți! Luați dar, piedicile care, Pe drum, poporul Meu le are!


Treceți pe porți! Un drum croiți Și-o cale să îi pregătiți Poporului! S-o curățați De pietre și să ridicați Un steag anume pus, sub soare, Să fluture peste popoare!


Spre miazănoapte te pornește Și-aste cuvinte le rostește: „Necredincioaso Israel Întoarce-te dar, la Acel Care îți este Domn, mereu.” Domnul a zis: „Iată că Eu Sunt milostiv și-a Mea mânie Nu o să țină pe vecie.


Fii răzvrătiți, acuma, voi Veniți degrabă înapoi, La Dumnezeul vostru Sfânt, Căci numai Eu, Stăpân, vă sânt. Eu sunt Acela care vreau, Pe unul dintre, voi să-l iau, Dintr-o cetate; pe alți doi Dintr-o familie-i iau apoi Și după ce am să v-adun Iar, în Sion am să vă pun.


Am să te-așez din nou și – iată – Vei fi fecioara minunată A neamului lui Israel. Ai să te-mpodobești astfel – Iar – cu timpanele avute În vremile de mult trecute, Căci ai să fii iar, la mijloc, Când veselie e și joc.


Fecioară a Egiptului, Spre țara Galaadului Îndreaptă-te, mai repejor, Să aduci leac alinător! Degeaba întrebuințezi Atâtea leacuri, căci – cum vezi – Nu-i vindecare, pentru tine!


Vor întreba de drumul care Duce-n Sion și fiecare, Spre el, apoi, o să privească Și-n acest fel au să vorbească: „Veniți, ca să ne alipim De Domnul și ai Lui să fim! Un legământ să facem noi, Ce va fi veșnic, mai apoi, Și-n felu-acesta, niciodat’, El nu mai poate-a fi uitat!”


Voi, cei care sunteți scăpați De sabie, fugiți, plecați! Cei din pământul depărtat, La Domnul vă gândiți de-ndat’, Și-apoi în inimi să vă fie Ierusalimul, pe vecie!”


Fugiți din Babilon! Cătați, Cu viață, astfel, să scăpați, Să nu pieriți și voi la fel, Atuncea când pieri-va el! Căci este ziua cea pe care Domnul o vrea, de răzbunare! Plăti-va, Babilonului, Precum au fost faptele lui.


„Așa vorbește Dumnezeu: „Un sfat, voiesc să vă dau Eu: Ieșiți în drumuri, vă uitați Jur împrejur și întrebați: „Care este vechea cărare Și care-i calea bună, oare?” Umblați pe ea și-o să găsiți Odihna care o doriți, Odihna bună, cea de care, Sufletul vost’, nevoie, are!” Dar ei răspund, la vorba Mea: „Nu vrem ca să umblăm pe ea!”


Când am ajuns în fața lui, Îmi zise: „Fiu al omului, Deschide ochii și privește Și-ascultă tot ce se vorbește! Astfel, la lucrurile toate Ce au să-ți fie arătate, Să iei aminte, negreșit, Căci pentru-aceasta ai venit! Tot ceea ce vei fi văzut, Apoi vei face cunoscut În lume, casei cea pe care Neamul lui Israel o are.


Așa vorbește-Acel pe care Drept Domn al ei, oștirea-L are: „La ale voastre căi luați Seama și-atent să vă uitați!


Printre popoare-i risipesc Și-acolo unde se găsesc, De Mine au să-și amintească. Cu-ai lor copii au să trăiască Și au să se întoarcă-apoi.


El i-a vorbit, în acest fel: „Puneți, în inimi, fiecare, Toate cuvintele pe care Vă jur azi să le-mpărtășiți Și-n urmă, să le porunciți, Urmașilor, să le păzească Și ne-ncetat, să împlinească Toate poruncile pe care, Cuprinse-n ea, legea le are.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa