Ieremia 25:32 - Biblia în versuri 2014

³² Așa le spune, tuturor, Cel care-i Domn al oștilor: „Iată că o nenorocire Se va abate peste fire Și va lovi, necruțător – Atunci – popor după popor. Iată că o furtună mare, Din margini de pământ, apare.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³² Așa vorbește Domnul Oștirilor: „Iată, nenorocirea se răspândește de la o națiune la alta, și de la capătul pământului se ridică o mare furtună“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³² „Iahve, Dumnezeul Armatelor, vorbește astfel: «Să știți că dezastrul se răspândește de la un popor la altul; și de la capătul pământului se declanșează o mare furtună.»

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³² Așa vorbește Domnul Sabaót: «Iată, răul este de la neam la neam și o furtună mare se ridică de la marginile pământului!».

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³² Așa vorbește Domnul oștirilor: „Iată, nenorocirea merge din popor în popor și o mare furtună se ridică de la marginile pământului.

Traducere Literală Cornilescu 1931

³² Așa zice Domnul oștirilor: Iată, răul va ieși de la neam la neam și o furtună mare se va ridica de la marginile pământului.

Ieremia 25:32 Mawu Ofanana

Ieremia 23:19

Iată, furtuna Domnului Se iscă la cuvântul Lui. Când vijelia se stârnește, Urgia Lui se năpustește Și cade peste toți cei răi, Cari se vădesc dușmani ai Săi!

Isaia 34:2

Căci Domnul este mâniat Pe neamuri și S-a arătat Plin de urgie, peste fire, Față de-ntreaga lor oștire. De-aceea, El le nimicește De tot, și le măcelărește.

2 Cronici 15:6

Un neam, cu alt neam, se bătea; Cetățile de-asemenea, Purtau războaie între ele, Pentru că-n vremurile-acele, Cu multe tulburări, mereu, Le strâmtorase Dumnezeu.

Ieremia 30:23

„Iată furtuna Domnului, Iscată de mânia Lui! Dezlănțuită e urgia Și cade precum vijelia, Asupra celor ce sunt răi, Vădindu-se dușmani ai Săi!

Isaia 30:30

Domnul va face să-I răsune Mărețu-I glas și Își va pune Brațul ca lumii să se-arate. Popoarele, înspăimântate, Atuncea au să îl zărească, Gata fiind ca să lovească Din mijlocul mâniei Lui, Care-i asemeni focului Mistuitor. De-asemenea, Pe al Său braț îl vor vedea, În mijlocul înecului, În mijlocul furtunii Lui, În mijlocul grindinilor, În mijlocul pietrelor lor.

Luca 21:25

Mari semne-n lună și în soare Și-n stele fi-vor. Strâmtoare, Jos, pe pământ, are să fie, Iar neamurile n-au să știe Ce să mai facă, ascultând Mare și valuri, crunt urlând.

Luca 21:10

Un neam va fi împotriva Altui, și ridicase-va – Să lupte – o împărăție, În contra altei. Au să fie

Țefania 3:8

De-aceea, Domnu-a cuvântat: „Stați, până Mă voi fi sculat La pradă, căci am să adun Neamuri, când la un loc Eu pun, Apoi, împărățiile! Am să revărs urgiile Ce sunt ale mâniei Mele, În vremea ‘ceea, peste ele. Țara-nghițită o să fie De al Meu foc de gelozie.”

Isaia 66:18

„Eu pedepsesc faptele lor, Precum și gândul tuturor. Dar va veni o vreme-apoi, În cari, la Mine, strânge-voi Popoarele, limbile toate Care sunt pe pământ, aflate. Ele, la Mine, au să vină, Să vadă slava Mea, divină.

Isaia 5:28

Țin arcurile încordate, Gata de luptă așezate. Săgețile ce sunt zvârlite Au vârfurile ascuțite. Precum e cremenea de tare, Așa-s copitele pe care Le au ai lor cai. Apoi – iată – Roțile carelor se-arată La fel precum o vijelie, Căci drept vârtejuri par să fie.

Ieremia 6:22

„Așa vorbește Domnul: „Iată Că dintr-o țară-ndepărtată, De la un capăt de pământ, Vin niște oameni care sânt Din miazănoapte. Un neam mare Se-arată de la depărtare.

Ieremia 6:23

De arc și scut sunt sprijiniți; Sunt fără milă și cumpliți. Pe cai puternici călăresc Și către tine se pornesc Să simți focul războiului, Tu, fiică a Sionului!”