Ieremia 25:11 - Biblia în versuri 2014

¹¹ Paragină și o pustie, Țara ajunge-va să fie, Iar neamurile-n ea aflate, În Babilon vor fi mutate Șapte decenii împlinite, Și-acolo fi-vor înrobite.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹¹ Toată țara aceasta va deveni un loc pustiu și îngrozitor și toate națiunile acestea vor sluji împăratului Babilonului timp de șaptezeci de ani.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹¹ Toată această țară va deveni un oribil teritoriu nelocuit; și toate aceste popoare vor sluji regelui Babilonului pentru un timp de șaptezeci de ani.»

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹¹ Țara aceasta va fi dată devastării și groazei și îl vor sluji neamurile acestea pe regele Babilónului timp de șaptezeci de ani.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹¹ Toată țara aceasta va fi o paragină, un pustiu, și neamurile acestea vor fi supuse împăratului Babilonului timp de șaptezeci de ani.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹¹ Și toată țara aceasta va ajunge o pustie, o mirare, și neamurile acestea vor sluji împăratului Babilonului șaptezeci de ani.

Ieremia 25:11 Mawu Ofanana

2 Cronici 36:20

Aceia cari au fost scăpați De sabie, au fost luați De Nebucadențar și-apoi, La Babilon, prinși de război, În urmă, ei au fost aduși. Acolo, ei au fost supuși Atât ai împăratului, Precum și ai fiilor lui, Pân’ s-a întins asupra lor Împărăția Perșilor.

Isaia 5:6

Astfel, am să o pustiesc. N-o să mai fie curățată Și nici nu va mai fi săpată. Vor crește-n vie numai spini Și tufele de mărăcini, Căci n-am să las norii să dea, Un strop de ploaie, peste ea.”

Ieremia 25:12

Dar după ce vor fi-mpliniți Cei șaptezeci de ani, să știți Că Eu, pe cel care-i pe tron, Drept împărat în Babilon, Am să îl pedepsesc. La fel, Se va-ntâmpla cu neamu-acel Care acolo e aflat. Pe toți îi pedepsesc de-ndat’, Pentru nelegiuirea lor. Apoi, țara Haldeilor, O voi preface în ruină.

Ieremia 25:38

Locașul, El Și-a părăsit – Precum un pui de leu, ieșit Din vizuină – și-a plecat Să bată țara-n lung și-n lat. Nimicitorul o să vie, Iar sub aprins lui urgie, Va spulbera vremea de pace Și un pustiu, din țară, face.”

Ieremia 27:22

„Uneltele vor fi luate Și-n Babilon vor fi mutate. Acolo, ele-au să rămână O vreme-ndelungată, până Am să le caut Eu și-apoi, Le voi aduce înapoi, Aici, unde sunt azi aflate, De unde ele-au fost luate. Așa va fi căci – negreșit – Domnul e cel care-a vorbit!”

Ieremia 27:7

Astfel, oricare-mpărăție Va fi supusă-n fața lui, Precum și-n fața fiului Și al nepotului ce-l are, Până veni-va vremea-n care Și țara lui are să fie Supusă de o-mpărăție Și de un neam cu mult mai mare, Ce se va dovedi mai tare.

Ieremia 28:14

Domnul oștirilor – Acel Ce-i Dumnezeu în Israel – A glăsuit: „Am să veghez Și-un jug de fier am să așez, Pe gâturile tuturor, Căci va sluji orice popor La Nebucadențar cel care, În Babilon este mai mare. Chiar fiarele pământului Supuse au să-i fie, lui!”

Ieremia 29:10

În urmă, Domnu-a cuvântat: „După ce se vor fi-ncheiat Cei șaptezeci de ani, să știți Precum că fi-veți izbăviți. Îi voi aduce înapoi Pe prinșii voștri de război, Așa cum am făgăduit.

Ieremia 4:26

Mă uit apoi, către Carmel Și văd că-i un pustiu și el. Toate cetățile-s lovite Puternic și sunt nimicite Pe dată-n fața Domnului, Precum și a mâniei Lui!”

Ieremia 4:27

Domnul a zis: „Va fi lovită Țara și fi-va pustiită, Însă Eu am să Mă-ngrijesc, Ca nu de tot s-o nimicesc.

Ieremia 43:10

Le spune-apoi, Iudeilor: „Iată că Domnul oștilor – Ce-i Dumnezeu în Israel – Vorbitu-mi-a în acest fel: Pe robul Meu am să-l chem iar. Îl chem pe Nebucadențar – Pe cel ce este așezat În Babilon, drept împărat – În locu-acesta ca să vie. Am să-i pun jilțul de domnie, Peste aceste pietre care, Ascunse-n el lutul le are. Căci cortul împăratului Se va întinde-asupra lui.

Ieremia 44:22

Aflați că Domnul a văzut Totul și nu a mai putut Să rabde ceea ce făceați, Ce urâciuni înfăptuiați. De-aceea, El v-a pedepsit, Iar țara vi s-a pustiit, Căci o paragină e ea, Precum puteți bine vedea. O pricină doar de ocară Și de blestem e-a voastră țară, Pentru tot răul săvârșit De-al vostru neam, necontenit.

Езекиел 12:19

Acum, du-te și ieși afară, Să spui poporului din țară: „Așa a zis Cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu, Despre acei pe care-i știm Că azi sunt în Ierusalim, Pe a lui Israel moșie: „În vremea care o să vie, Neliniștea-i va încerca, Atunci când pâinea-și vor mânca. Groaza, ocol, o să le deie, Când apa ei au să și-o beie. Le va fi țara pustiită, Iar jefuirile-au s-o-nghită, Din pricina răului lor, Precum și-a silniciilor Pe care ei le-au săvârșit, Acolo când au locuit.

Езекиел 29:11

Nici un picior de om, prin ea, Să treacă, nu va mai putea. Nici de picior de vită – iată – Țara nu va mai fi călcată. În patruzeci de ani, în ea, N-o să mai șadă nimenea.

Езекиел 6:14

Al Meu braț amenințător Îl voi întinde-n contra lor, Pentru că vreau ca să le fie, Țara, deșartă și pustie – Chiar din pustie începând, Până la Dibla ajungând – Oriunde am să îi zăresc Că locuință își găsesc. Atuncea doar, vor ști că Eu Sunt al lor Domn și Dumnezeu.”

Daniel 9:2

În primul său an era el, Atuncea când eu, Daniel, Citind în cărți, am priceput Cât timp urmează-a fi trecut Peste cetatea ruinată, Care-i Ierusalim chemată. În ani, timpul acesta deci, Se număra la șaptezeci, Așa precum Domnul vestise, Prin Ieremia când vorbise.

Levitic 26:32

Țara, am să vi-o pustiesc, Încât dușmanii voștri-apoi, Când vor veni să stea la voi, Uimiți, au să încremenească, De ceea ce au să găsească.

Miheia 7:13

‘Nainte să se împlinească Lucrul acesta, pustiită Țara va fi și nimicită, Din pricina celor pe care, Locuitori, în ea, îi are, Și din pricina relelor Făcute de al ei popor.

Zaharia 1:12

Îngerul Domnului a stat, Atent și-apoi, a cuvântat: „Domn al oștirii, până când Mai zăbovești și n-ai de gând, Să areți milă și-ndurare Cetăților din Iuda, oare, Și-apoi Ierusalimului Și-asemenea poporului, De ai lăsat a Ta mânie Ca șaptezeci de ani să vie, Asupra lor să bântuiască?”

Zaharia 7:5

„Du-te și spune la popor Și-asemenea preoților: „Când ați postit și ați plâns voi, În luna-a cincea, iar apoi În cea de-a șaptea – cum știut E că mereu voi ați făcut De șaptezeci de ani, prea bine – Oare postit-ați pentru Mine?