Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 23:25 - Biblia în versuri 2014

25 Am auzit ce proroceau Aceia cari minciuni rosteau În al Meu Nume. Ei au zis: „Iată că am avut un vis!”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

25 „Am auzit ce spun profeții care profețesc minciuni în Numele Meu, zicând: «Am avut un vis! Am avut un vis!».

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

25 Am auzit ce spun profeții care profețesc minciuni în numele Meu. Ei zic: ‘Am avut un vis! Am avut un vis!’

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

25 Am auzit ceea ce spun profeții care profețesc minciuni în numele meu, zicând: „Am avut un vis! Am avut un vis!”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

25 „Am auzit ce spun prorocii care prorocesc minciuni în Numele Meu, zicând: ‘Am avut un vis! Am visat un vis!’

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

25 Am auzit ce zic prorocii care prorocesc minciună în numele meu, zicând: Am visat! Am visat!

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 23:25
24 Mawu Ofanana  

Iosif avu un vis. Grăbit, S-a dus de le-a istorisit Și fraților săi, ce-a visat. În liniște l-au ascultat, Iar când sfârșit-a de vorbit, Cu mult mai mult l-au pizmuit.


Când Iosif mai avu un vis. El și-a chemat frații și-a zis: „Iar am visat: și se făcea Că soarele – luna, și ea – Și încă unsprezece stele – Cu toți – ‘naintea feței mele, Pân’ la pământ, s-au închinat.”


Când mă ridic sau când stau jos, Tu-mi pătrunzi gândul, ne-ndoios.


Cuvintele pe cari am vrut Să le rostesc, Tu le-ai știut, Căci Tu, în toate, ai pătruns Și nu Îți e nimic ascuns.


Ce preacurvii ai săvârșit, Pe toate Eu ți le-am zărit. Nechezături, scoase de tine – De-asemenea – nu-Mi sunt străine. Curviile nelegiuite – Nenumărate – săvârșite Pe dealuri, dar și pe câmpie, Toate-Mi sunt cunoscute Mie. Și urâciuni – câte-ai făcut – Pe toate Eu ți le-am văzut. Ierusalime, vai de tine! Nu înțelegi că este bine, Acuma, să te curățești? Oare, cât timp mai zăbovești?”


Dar Domnul, astfel, mi-a vorbit: „Prorocii lor au prorocit Spunându-le minciuni, mereu, Și toate, în Numele Meu. Nu Eu sunt Cel ce i-a trimis, Iar ce să spună, nu le-am zis. Ei doar vedenii prorocesc Cari mincinoase se vădesc, Pentru că știu numai să poarte Doar prorocii ce sunt deșarte, Înșelăciuni și-nchipuiri Scornite de ale lor firi.


Mereu, ai Mei ochi urmăresc Cărările pe cari pășesc, Căci înaintea Feței Mele, Nu pot a fi ascunse ele. Nelegiuirile făcute De ei, nu-Mi sunt necunoscute.


Prorocul care a vist Un vis, să-l spună de îndat’, Iar cel care a auzit Cuvântul ce a fost rostit De către Mine, e dator Ca să îl spună tuturor, Întocmai precum a fost spus, Fără a pune ceva-n plus! De ce trebuie-amestecat Grâul cu paie, ne-ncetat?”


Mare necaz am pe cei care Istorisesc, fără-ncetare, Visuri ce nu-s adevărate, În inimile lor iscate, Și care, prin minciuna lor, Îl rătăcesc pe-al Meu popor. Ei mint cu mare îndrăzneală, Cu toate că – fără-ndoială – Nu Eu sunt cel ce i-a trimis. Nu Eu le-am spus ce au de zis. Pentru popor, neîndoios, Ei nu sunt de nici un folos.


Oameni-aceștia se vădesc Că doar minciuni vă prorocesc, Pentru ca alungați să fiți Din țară și ca să pieriți


Căci despre ei, Domnul a zis: „Iată că nu Eu i-am trimis. Vorbesc ei în Numele Meu, Însă minciuni vă spun mereu, Ca să ajungeți izgoniți Din țară și ca să pieriți! De-i ascultați, pieriți și voi Și toți prorocii voștri-apoi!”


Lucrul acesta, negreșit, Are să fie împlinit, Pentru că ei – cum am văzut – O mișelie au făcut, În Israel. Au jinduit Și-n urmă ei au preacurvit Cu soațele ce le aveau Cei cari, aproape, le erau. De-asemenea, au prorocit Și-n al Meu Nume au vorbit Numai minciuni, chiar dacă Eu Nu le-am trimis cuvântul Meu. Știu ceea ce s-a întâmplat Și martor sunt, neîncetat!”


Domnul oștirilor – Acel Ce-i Dumnezeu în Israel – A zis așa: „Nu vă lăsați, De toți prorocii înșelați, De toți ai voștri ghicitori Sau de cei ce sunt vrăjitori, Căci visurile lor, să știți Că voi doar le pricinuiți!


Căci Eu sunt cu luare-aminte Și-aud dar, ale lor cuvinte. Cum trebuie, ei nu vorbesc, Iar când fac rău, nu se căiesc. Nimănui, rău, nu i-a părut Și nu se-ntreabă: „Ce-am făcut?” Nu sunt, deloc, neliniștiți, Ci își încep, nestingheriți, Necontenita alergare, Asemenea calului care Se-aruncă-n luptă, ne-ncetat.


Prorocii, toți, ți-au prorocit Vedenii ce te-au amăgit, Căci nu ți-au făcut cunoscute Nelegiuirile făcute, Ca să abată de le tine, Robia care-n lanț te ține. Tot ceea ce ți-au prorocit, Înșelăciune s-a vădit.


Prorocii lui se dovedesc Că doar cu ipsos tencuiesc. Vedenii au, amăgitoare, Și prorocii înșelătoare. Acești proroci au zis mereu: „Așa vorbește Dumnezeu!”, Deși Domnul nu le-a vorbit!


Peste orice făptură, Eu – Atuncea – torn din Duhul Meu. Fiicele voastre și-ai voști’ fii Au să rostească prorocii. Bătrânii voștri vor avea Vise și de asemenea, Vedenii dau tinerilor.


Și dacă întâmpla-se-va Că proroci-va cineva, Chiar tatăl și cu mama lui Îi vor vorbi prorocului, Spunându-i: „Nu ai să trăiești, Căci cutezat-ai să mințești În Numele Domnului Sfânt!” Atunci, cei cari părinți îi sânt Au să-l străpungă, când vorbește, Tocmai când omul prorocește


Domnul le-a zis: „Ascultați bine Și să luați seama la Mine! Când un proroc are să fie Aflat la voi, vreau să se știe Căci am să Mă descoperesc În fața lui și-am să-i vorbesc Printr-o vedenie sau vis Și am să-i spun ce am de zis.


Pe când la aste se gândea, Un înger îi veni, în vis – Trimis de Domnul – și i-a zis: „Să nu te temi să-ți iei soția! Ia-o la tine pe Maria, Căci ce, în ea, s-a zămislit, E de la Duhul Sfânt venit.


Ceea ce-n beznă ați rostit, Fi-va-n lumină, auzit. Ce la ureche veți șopti – În odăițe – se va ști, Și se va spune tuturor, De la-nălțimea caselor.


De-aceea, spun, dragii mei frați: Nimica, să nu judecați, Mai înainte ca să vie Al nostru Domn, care-o să știe Ca lucrurile nepătrunse Și-n întuneric bine-ascunse, Cum să le facă și să vină, Să se arete, în lumină. El va descoperi apoi, Și gândurile-ascunse-n voi, Iar de la Dumnezeu, să știți, Că laude, o să primiți.


Nici o făptură nu se-ascunde, De El, căci – peste tot – pătrunde. Nimic nu e acoperit, Ci totu-i gol, necontenit, Față de Cel cu care noi Avem de-a face, să știți voi.


Loviți, cu moartea, au să fie Copiii ei și o să știe Biserica, precum că „Eu Sunt Cel cari cercetez, mereu, Rărunchi și inimi”, iar apoi – Când am să Mă întorc, la voi – Răsplată-i dau, la fiecare, După ce fel de fapte are.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa