Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 22:8 - Biblia în versuri 2014

8 Neamuri privi-vor la cetate Și-au să se-ntrebe-nspăimântate: „Oare de ce o fi făcut Domnul, ceea ce am văzut?”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

8 Multe națiuni vor trece pe lângă cetatea aceasta și se vor întreba unul pe altul: «De ce a făcut Domnul astfel acestei mari cetăți?».

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

8 Multe popoare vor trece pe lângă acest oraș și se vor întreba unul pe altul: ‘De ce a procedat Iahve așa cu acest mare oraș?’

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

8 Vor trece multe neamuri pe lângă această cetate și va spune fiecare către aproapele său: ‘De ce a făcut Domnul astfel acestei cetăți mari?’.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

8 Multe neamuri vor trece pe lângă cetatea aceasta și vor zice unul altuia: ‘Pentru ce a făcut Domnul așa acestei cetăți mari?’

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

8 Și multe neamuri vor trece pe dinaintea acestei cetăți și vor zice fiecare către aproapele său: De ce a făcut Domnul astfel acestei cetăți mari?

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 22:8
13 Mawu Ofanana  

„Când te vei duce ca să spui Aceste vești poporului, Toți te vor întreba, mirați: „De ce suntem amenințați Cu astfel de nenorocire, Care se-abate peste fire? Ce am făcut? Cu ce-am greșit? Sau ce păcate-am săvârșit În contra Celui cari, mereu, Ne este Domn și Dumnezeu?”


Când căpitanul străjilor Le-a poruncit slujbașilor, La Ieremia să se ducă Și-n fața lui să îl aducă, În felu-acesta i-a vorbit: „Mai dinainte a vestit Domnul și Dumnezeul tău, Nenorocirea și-acest rău Cari pe cetate a căzut Și pe popor, cum ai văzut.


Dar Domnul a și împlinit Cuvintele ce le-a vestit Și toate vi s-au întâmplat Pentru că nu L-ați ascultat, Ci ați păcătuit, mereu.


Toți împărații care sânt Pe fața-ntregului pământ, Să creadă, nu ar fi putut – Și-asemenea n-ar fi crezut Nici oamenii pământului – Că al Ierusalimului Dușman, ajunge-va a-l bate Și că intra-va în cetate.


Dar dintre oamenii acei, Voi mai lăsa câțiva. Pe ei, De sabie am să-i feresc, De ciumă am să-i ocrotesc Și nici nu am să-i las să cadă, În gheara foametei, drept pradă. Aceștia au să povestească – Oriunde au să se găsească – Despre tot răul cel făcut, În țara lor, când au șezut. În acest fel, o să se știe Că Eu sunt Domnul, pe vecie.”


Faptele lor, le veți vedea Și mângâiere veți avea, Prin felul cum se poartă ei. Veți ști că nu fără temei, Contra Ierusalimului, Domnu-Și întinse brațul Lui Și-apoi, să cadă a făcut, Asupră-i, tot ce ați văzut.”


Și neamurile-atunci ști-vor Că al lui Israel popor Fărădelegi a săvârșit Și astfel fost-a pedepsit, Încât ajuns-a ca să fie Luat și dus în grea robie, Căci împotrivă-Mi, se-nțelege, Se-ndreaptă-a lor fărădelege. De-aceea, M-am îndepărtat, Mi-am ascuns Fața și i-am dat În mâinile vrăjmașilor, Să piară de sabia lor.


Numai ocară și rușine Are să fie peste tine. Pildă de groază și semn rău, Pentru cei cari în jurul tău Se află, vei ajunge-apoi, Atuncea când Eu duce-voi La împlinire, negreșit, Cuvintele ce le-am rostit În contra ta, plin de mânie Și-asemenea, plin de urgie, Precum și cu pedepse care Avea-vor o asprime mare. Eu, Domnul, am să vă lovesc Căci vreau ca să vă nimicesc Cu ale foametei săgeți Și morți, astfel, o să cădeți.


Tu Doamne, însă, ne-ncetat, Doar drept a fi, Te-ai arătat. A noastră față se cuvine Ca să se umple de rușine. Toți cei ce-n Iuda sunt aflați, Să se simțească rușinați. Cei din Ierusalim la fel, Precum și cei din Israel, Fie că sunt apropiați, Fie că sunt îndepărtați Pentru că Tu i-ai izgonit În lume, când au săvârșit Fărădelegi și-s arătați, Față de Tine, vinovați!


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa