25 De-aceea – iată – te voi da În mâinile acelor care Voiesc, mereu, să te omoare, La cei de care te speriai Și-n fața căror tremurai, Te dau lui Nebucadențar, Te dau Haldeilor, drept dar.
25 Te voi da în mâinile celor ce încearcă să-ți ia viața, în mâinile celor de care ți-e frică, în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și în mâinile caldeenilor.
25 Te voi face să ajungi prizonierul celor care intenționează să îți ia viața. Vei fi prins de mâinile celor de care ți-e frică. Vei ajunge chiar în mâinile lui Nabucodonosor – regele Babilonului – și în mâinile caldeenilor.
25 Te voi da în mâna celor care caută sufletul tău și în mâna acelora de ale căror față te temi, în mâna lui Nabucodonosór, regele din Babilón, și în mâna caldéilor.
25 Te voi da în mâinile celor ce vor să-ți ia viața, în mâinile acelora înaintea cărora tremuri, în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, în mâinile haldeenilor.
25 Și te voi da în mâna celor ce‐ți caută viața și în mâna acelora de ale căror fețe te temi, în mâna lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și în mâna haldeilor.
Tot Nebucadențar ședea La Babilon și-mpărățea. În anul următor, apoi, S-a pregătit pentru război Și către Iuda a plecat. Pe Ioiachin, rob l-a luat Și-a strâns uneltele pe care Casa lui Dumnezeu le are. Pe toate-n care, el le-a pus Și-apoi la Babilon le-a dus, Iar peste Iuda l-a lăsat Pe Zedechia, împărat, Căci Zedechia e cel care, Pe Ioiachin, drept frate-l are.
Pe Zedechia – cel aflat, În Iuda, pus ca împărat – Pe slugile-mpăratului Și pe întreg poporul lui – Care de ciumă au scăpat, De sabie și n-au picat Uciși de foame și nevoi, Am să îi las s-ajungă-apoi, Pe mâinile celui aflat În Babilon, drept împărat. Acolo, Nebucadențar O să îi prigonească iar. Cu sabia o să-i omoare Și nu vor mai avea scăpare.
Cel cari Ieconia-i numit Este un vas disprețuit? Este un vas ce-i sfărâmat? Este un lucru ne-nsemnat, Fără de preț? De ce-s luați El și ai lui, și-s aruncați Pe un pământ necunoscut, În care ei nu s-au născut?
Acuma, hotărât-am dar, Să-i dau lui Nebucadențar – Cari Îmi e rob și e pe tron, Drept împărat, în Babilon – Aceste țări. Îi mai dau lui Și fiarele pământului, Care supuse au să-i fie.
Dar împăratul Zedechia, Cu jurământ, lui Ieremia, Îi zise-n taină: „Viu, mereu, E al nost’ Domn și Dumnezeu Care ne-a dat viață la toți, Căci fără nici o frică poți – Acuma – ca să îmi vorbești! Nu trebuie să te ferești, Pentru că nu te voi urî Și nici nu te voi omorî. Ba mai mult, nu vei fi lăsat În mâna celor ce-au cătat Ca să-ți ia viața.” Ieremia