Ieremia 22:18 - Biblia în versuri 2014

¹⁸ De-aceea, pentru-acela care Drept Ioiachim, numele-și are Și îi e fiu lui Iosia Care în Iuda-mpărățea, Domnul a zis, în acest fel: „Nu vor mai plânge după el Și nu va zice nimenea „Vai frate’ meu! Vai sora mea!” Nu vor mai plânge după el Și nu vor zice-n acest fel: „Vai doamne! Vai, măria-ta!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁸ De aceea, așa vorbește Domnul despre Iehoiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda: „Nu-l vor jeli, zicând: «Vai, fratele meu! Vai, sora mea!». Nu-l vor jeli, zicând: «Vai, stăpâne! Vai, Maiestate!»,

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁸ „Pentru că se întâmplă aceste lucruri, Iahve vorbește despre Iehoiachim – fiul lui Iosia – care este acum regele celor numiți Iuda: «Nu îl vor jeli, zicând: ‘Vai, fratele meu! Vai, sora mea!’ Nu îl vor plânge, zicând: ‘Vai, stăpâne! Vai, maiestate!’;

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁸ De aceea, așa vorbește Domnul către Ioiachím, fiul lui Iosía, regele lui Iúda: «Nu-l vor compătimi: ‹Vai, fratele meu! Vai, sora mea!› Nu-l vor compătimi: ‹Vai, stăpâne! Vai, maiestate!› ».

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁸ De aceea, așa vorbește Domnul despre Ioachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda: „Nu-l vor plânge zicând: ‘Vai, fratele meu! Vai, sora mea!’ Nici nu-l vor plânge zicând: ‘Vai, doamne! Vai, Măria Sa!’

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁸ De aceea așa zice Domnul despre Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda: Nu‐l vor plânge zicând: Vai, fratele meu! Sau: Vai, sora mea! Nu‐l vor plânge, zicând: Vai, domnule! Sau: Vai, slava sa!

Ieremia 22:18 Mawu Ofanana

2 Samuel 1:26

Mă-ncearcă o durere mare – O, Ionatane – frate-al meu! Plăcerea mea erai, mereu. Dragostea ta cea minunată – Față de mine arătată – Mai sus, avea să se vădească, Decât iubirea femeiască.

1 Regi 13:30

Și în al său mormânt, l-a pus. A mers, în urmă, în cetate, Jelindu-se mereu: „Vai, frate!”

2 Regi 23:36

Când Ioiachim, la tron, venea, Ani douăzeci și cinci făcea, Iar la Ierusalim a stat, Ani unsprezece, ca-mpărat. Zebuda fost-a a lui mamă. Pedaia, tatăl ei se cheamă Și de la Ruma, a venit.

2 Regi 23:6

Din ordinu-mpăratului, S-a scos din Casa Domnului – Spre a fi ars – idolul care, Spre cinste, Astarteea-l are. Pe a Chedronului câmpie, A fost adus ca ars să fie, La albia pârâului Cari este al Chedronului. Cenușa lui a fost luată, În urmă, și-a fost aruncată Peste mormintele pe care Poporul de Iudei le are.

2 Regi 24:6

Când Ioiachim a adormit, A fost și el adăugat La neamul său. L-au îngropat Și-apoi, în urmă-i, la domnie, Al său fiu a urmat să vie, Cari, Ioiachin, a fost chemat.

1 Cronici 3:15

Iată-i pe fiii ce-i avuse Și Iosia: întâi, născuse Pe Iohanan. Cel ce-a urmat, Fusese Ioiachim chemat. La urmă, mai veniră doi: Șalum cu Zedechia-apoi. Fiii pe care i-a primit Iosia, patru s-au vădit.

2 Cronici 35:25

Iar Ieremia a-ntocmit Un cânt, prin care l-a jelit. Apoi, în cântecele lor, Soborul cântăreților, Neîncetat l-au pomenit Și-n acest fel a devenit O datină, în Israel. Cântece scrise, despre el – După cum s-a găsit cu cale – Sunt în „Cântările de jale”.

2 Cronici 36:5

Când Ioiachim la tron venea, Ani douăzeci și cinci făcea, Iar la Ierusalim a stat, Ani unsprezece ca-mpărat. El a făcut ce este rău, Față de Dumnezeul său.

Ieremia 16:4

O boală rea va fi în țară Și toți, de boală, au să piară. Nimenea, însă, nu-i va plânge Și nimenea nu îi va strânge Ca să-i îngroape. Au să fie Ca și gunoiul de pe glie. Îi va ucide sabia Și îi va stinge foametea. Ale lor trupuri moarte, toate, Ajunge-vor a fi mâncate De păsările cerului Și fiarele pământului.”

Ieremia 16:6

Și mari și mici, în astă țară, Cu toții trebuie să piară. De-aceea, morții vor fi dați Și n-au să fie îngropați. Nu îi va plânge nimenea Și nimeni nu se va tăia În carne, din pricina lor; Nu va fi nici un muritor Ca să se radă, drept cinstire, Și să-i păstreze-n amintire.

Ieremia 21:11

Mai spune casei celui care Este, în Iuda, cel mai mare:

Ieremia 22:10

„Să nu-l bociți pe cel pierit, Ci pe cel ce-i nenorocit Care își lasă a sa țară Și n-are s-o mai vadă iară!”

Ieremia 22:12

Ci o să moară în robie. În țară nu o să mai vie.”

Ieremia 34:5

În pace ca să te sfârșești. Iar după cum îți amintești Că pentru-ai tăi părinți aflați Peste popor ca împărați, S-au ars miresme, să știi bine, Că tot la fel și pentru tine Are să ardă ăst popor. Jelit, în fața tuturor, Tu ai să fii. Au să se-adune Și-apoi „Vai, doamne!” îți vor spune. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”

Ieremia 36:30

De-aceea, Domnul a venit Și-n felu-acesta a vorbit, De Ioiachim, cel așezat În Iuda ca și împărat: „Nici unul din urmașii lui – Din fiii împăratului – Nicicând puși nu au să mai fie Pe scaunul cel de domnie Care e al lui David. Iată, Ce soartă cruntă se arată Pentru-al lui Iuda împărat: Trupul său mort va fi lăsat În a căldurii zi să stea, Iar noaptea frigu-l va tăia.