Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 20:6 - Biblia în versuri 2014

6 Și tu, Pașhur, și casa ta – Cu toți – în Babilon veți sta, Pentru că-n vremea ce-o să vie Veți merge-acolo, în robie. În acel loc, muri-veți voi Și veți fi îngropați apoi, Tu și ai tăi prieteni buni, La cari le-ai prorocit minciuni.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 Chiar și tu, Pașhur, și toți cei ce locuiesc în casa ta veți merge în captivitate în Babilon. Acolo vei muri și acolo vei fi îngropat, tu și toți prietenii tăi, cărora le-ai profețit minciuni»“.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Chiar și tu, Pașhur, împreună cu toți cei care locuiesc în casa ta, veți merge captivi în Babilon. Acolo vei muri; și acolo vei fi înmormântat – atât tu, cât și toți prietenii tăi cărora le-ai profețit minciuni!»”

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 Iar tu, Pașhúr, și toți cei care locuiesc în casa ta veți merge în captivitate. Tu vei merge în Babilón și acolo vei muri; acolo veți fi îngropați tu și toți cei care te iubesc, cărora le-ai profețit cu înșelătorie»”.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Chiar și tu, Pașhur, și toți cei ce locuiesc în casa ta veți merge la Babilon în robie; acolo vei muri și acolo vei fi îngropat, tu și toți prietenii tăi cărora le-ai prorocit minciuni.’”

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

6 Și tu, Pașhur, și toți cei ce locuiesc în casa ta, veți merge în robie; și tu vei veni la Babilon și acolo vei muri și te vor înmormânta acolo pe tine și pe toți prietenii tăi cărora le‐ai prorocit minciună.

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 20:6
25 Mawu Ofanana  

(Iată, bătrânul din popor Și cel care e dregător Sunt „capul”. „Coada” se vădește Prorocul care-mpărtășește Numai minciuni, poporului.)


„Eu am răspuns: „Ah! Domnul meu, Prorocii lor le spun, mereu: „Nici foamete nu veți avea, Nu veți simți nici sabia, Pentru că Dumnezeu va face, În acest loc, să fie pace.”


Cei cărora le prorocesc Aceiași soartă-mpărtășesc, Căci sabia și foametea, În grija lor, îi va avea. De gheara morții vor fi prinși Și în Ierusalim întinși Vor fi pe ulițele lui, Fără să-i pese nimănui De soarta cari peste ei vine, Iar să-i îngroape, nu e cine. Rămâne-vor neîngropați Soții, fii, fiice și bărbați, Căci voi turna peste popor, Întreagă răutatea lor.”


Atunci, Pașhur, acela care, Părinte, pe Imer, îl are – Și care preot se vădea, Priveghetor și-asemenea Fusese unul din cei cari Se dovedea a fi mai mari În Casa Domnului – furios, S-a ridicat, grabnic, de jos, Când aste vorbe-a auzit. La Ieremia a fugit,


Căci Domnul astfel a vorbit: „Vă fac să fiți o groază mare, Și tu, dar și aceia care Îți sunt prieteni. Vor cădea Uciși pe câmp, cu sabia, Sub ochii tăi. Îl părăsesc Pe Iuda și îl osândesc S-ajungă rob al celui care, În Babilon este mai mare. Când în robie-l va avea, Îl va lovi cu sabia,


Mare necaz am pe cei care Istorisesc, fără-ncetare, Visuri ce nu-s adevărate, În inimile lor iscate, Și care, prin minciuna lor, Îl rătăcesc pe-al Meu popor. Ei mint cu mare îndrăzneală, Cu toate că – fără-ndoială – Nu Eu sunt cel ce i-a trimis. Nu Eu le-am spus ce au de zis. Pentru popor, neîndoios, Ei nu sunt de nici un folos.


De-aceea, parte va avea Șemaia, de pedeapsa Mea. Astfel, Nehelamitului – Și-asemenea seminței lui – Nu am ca să îngăduiesc Să vadă binele ceresc Pe care, pentru-al Meu popor, Am să îl fac în viitor. Nici el și nici urmașii lui, În mijlocul poporului, Nu au ca să mai locuiască. Ai săi nu au să dăinuiască, Pentru că el, necontenit, Doar răzvrătire-a prorocit Și împotriva Domnului A ațâțat poporul Lui.”


Minciuni, prorocii prorocesc, Iar preoții le folosesc Pentru a stăpânii în pace. Poporului Meu mult îi place Lucrul acesta. Dar apoi – În urmă – ce veți face voi?”


Prorocii, toți, ți-au prorocit Vedenii ce te-au amăgit, Căci nu ți-au făcut cunoscute Nelegiuirile făcute, Ca să abată de le tine, Robia care-n lanț te ține. Tot ceea ce ți-au prorocit, Înșelăciune s-a vădit.


Prorocii lui se dovedesc Că doar cu ipsos tencuiesc. Vedenii au, amăgitoare, Și prorocii înșelătoare. Acești proroci au zis mereu: „Așa vorbește Dumnezeu!”, Deși Domnul nu le-a vorbit!


Îmi voi întoarce Fața Mea, În contra voastră – veți vedea – Și-atunci, bătuți, aveți să fiți De-ai voști’ vrăjmași și fugăriți. Cei care vă urăsc apoi, Jug greu, vor așeza pe voi Și tot mereu, o să fugiți, Chiar dacă n-ați fost urmăriți.


Dar dacă ar veni, apoi, Un om, doar cu minciuni, la voi, Zicând: „Am să vă prorocesc Și despre vin am să vorbesc Sau despre băutură tare”, Omul acela va apare, Pentru poporul din ăst loc, Că este bun a fi proroc!


Și dacă întâmpla-se-va Că proroci-va cineva, Chiar tatăl și cu mama lui Îi vor vorbi prorocului, Spunându-i: „Nu ai să trăiești, Căci cutezat-ai să mințești În Numele Domnului Sfânt!” Atunci, cei cari părinți îi sânt Au să-l străpungă, când vorbește, Tocmai când omul prorocește


Domnul va face – nevăzut – Să fii de-ai tăi vrăjmași, bătut. Pe-un drum le vei ieși-n ‘nainte, Însă pe șapte – ține minte! – Tu vei fugi, din fața lor. O groază-n ochii tuturor – În ale lumi-mpărății – Neîncetat, tu ai să fii.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa