Ieremia 20:10 - Biblia în versuri 2014

¹⁰ În jur, aud doar vorbe rele Și mă încearcă spaime grele. „Învinuiți-l!” – aud eu, Strigându-mi-se, tot mereu. „Haideți dar toți, să ne unim Și astfel să-l învinuim!” Toți oamenii care erau În jurul meu și cari trăiau Cu mine-n pace, mă pândesc, Să vadă când mă poticnesc Și zic: „Poate se lasă prins! De noi, va trebui învins! Să punem dar, mâna pe el Și să ne răzbunăm, astfel!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁰ Căci aud vorbele rele ale multora: „Teroare de jur împrejur! Învinuiți-l! Haideți să-l învinuim!“. Toți cei ce trăiau în pace cu mine pândesc acum să vadă dacă mă clatin: „Poate că se va lăsa amăgit; îl vom învinge și ne vom răzbuna pe el!“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁰ pentru că (mereu) aud șoaptele multora, care zic: «Teroare din toate părțile! Acuzați-l! Veniți să îl condamnăm!» Toți cei care trăiau în pace cu mine, urmăresc acum în secret să vadă dacă încep să mă agit; și zic: «Poate că se va lăsa convins. Îl vom prinde și ne vom răzbuna pe el!»

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁰ Căci am auzit calomniile multora, teroare de jur împrejur: „Învinuiți-l și-l vom învinui!”. Toți prietenii mei pândesc dacă mă clatin, poate va fi sedus și vom putea [să-l biruim] și ne vom lua răzbunarea față de el.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁰ Căci aud vorbele rele ale multora, spaima care domnește împrejur. „Învinuiți-l”, strigă ei. „Haidem să-l învinuim!” Toți cei ce trăiau în pace cu mine pândesc să vadă dacă mă clatin și zic: „Poate că se va lăsa prins, vom pune mâna pe el și ne vom răzbuna pe el!”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁰ Căci am auzit ocară de la mulți: frică din toate părțile: Pârâți; și‐l vom pârî! Toți cei mai de‐aproape ai mei pândesc poticnirea mea zicând: Poate va fi înduplecat și‐l vom birui și ne vom răzbuna pe el.

Ieremia 20:10 Mawu Ofanana

1 Regi 19:2

Femeia-ndată a trimis, Un sol, prin cari astfel a zis, Către Ilie: „Iată, eu Vreau, pedepsită-a fi mereu, Cu toată-asprimea zeilor, Dacă nu am să te omor! Mâine, la ceasul acesta, Voi face eu, cu viața ta, Ceea ce și tu le-ai făcut Prorocilor ce i-a avut Bal, cel pe care îl slujesc! Mâine, am să te nimicesc!”

1 Regi 21:20

Ilie, la Ahab, s-a dus, Făcând precum Domnul a spus. Ahab, când l-a văzut că vine, La întrebat: „Ce vrei cu mine, Vrăjmașule? M-ai urmărit, Încât și-aicea m-ai găsit?” Ilie-a zis: „Te-am căutat Și iată-acum că te-am aflat. Prea bine știu că te-ai vândut Și numai rău tu ai făcut, În fața Domnului, mereu.

1 Regi 22:27

Ei să-l arunce-n închisoare, Să nu mai vadă-al zilei soare. Cu pâine, numai, să-l hrănească Și apă doar să-i dăruiască, Până atunci când, înapoi, Biruitori veni-vom noi.”

1 Regi 22:8

Al lui Israel împărat I-a zis atunci, lui Iosafat: „Mai este, în poporul meu, Un om prin cari, pe Dumnezeu, Noi am putea să-L întrebăm. De vrei, putem să îl chemăm. Eu îl urăsc pe omu-acel, Căci doar de rău vorbește el. Nimica bun, nu-mi prorocește. Acel om, Mica, se numește Și Imla este al lui tată.” „Cheamă-l pe Mica, de îndată” – Îi zise Iosafat. „E bine Să nu vorbești așa, când vine, Căci vreau – prin el – să aflu eu, Ce ne va spune Dumnezeu.”

Iov 19:19

Acuma iată, mă urăsc Acei în cari mă încredeam, Iar cei pe care îi iubeam – Cu toții – împotrivă-mi vin.

Psalmi 31:13

Aud pe mulți și iau aminte La ale lor rele cuvinte; Văd spaima care se lățește Și care împrejur domnește, Când toți vrăjmașii se adună Ca sfat să țină, împreună Și uneltesc apoi pe față, Voind să ieie a mea viață.

Psalmi 31:14

În Domnul însă, mă-ncred eu Și zic: „Ești Dumnezeul meu!”

Psalmi 41:10

Îndură-Te Doamne, de mine, Căci milă am aflat la Tine: Ajută-mi să mă întăresc, Pentru că vreau să îi plătesc Pe-ai mei vrăjmași, cum se cuvine Și precum voi putea mai bine!

Psalmi 41:9

Chiar și acel cu care eu, În pace, am trăit mereu – Omul în care mă-ncredeam, Cu care pâinea-mi împărțeam – Călcâiul și l-a ridicat Și împotrivă-mi l-a-ndreptat.

Psalmi 57:4

Iată, acum sufletul meu Se afl, între lei culcat. În jurul meu s-au adunat Oameni cari varsă flăcări. Ei Au dinți-asemeni unor lei; Săgeți și suliți s-au vădit A le fi dinții negreșit, Iar limba lor – de-asemenea – Este la fel ca sabia.

Proverbe 10:18

Cel care ura și-a dosit, Ca mincinos a fost găsit; Iar cine bârfe răspândește, A fi nebun se dovedește.

Isaia 29:21

Pieri-vor cei ce-i osândeau Pe alții, cei cari întindeau Curse celor ce-au cutezat – Cumva – să îi fi înfruntat, Și toți cei care s-au vădit Precum că l-au năpăstuit Pe cel ce e nevinovat.

Ieremia 1:19

Iată că ei se vor lupta Cu toții, împotriva ta, Însă nu au să izbutească, Nicicând ca să te biruiască, Pentru că sunt cu tine Eu Și-ți dau scăpare, tot mereu. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”

Ieremia 11:19

Precum un miel blând, eu eram, Dus la tăiere. Nu știam Ce planuri rele ei urzesc Și împotrivă-mi le gătesc, Zicând: „Haideți să nimicim Pomul cu rod și să-l stârpim Ca pe pământ să nu mai fie Numele lui, pentru vecie!”

Ieremia 11:21

„De-aceea, Domnul a venit Și-n felu-acesta le-a vorbit La toți cei care se vădeau Din Anatot și cari voiau Să mă omoare, căci au spus: „În Numele Celui de Sus, Să nu cumva să prorocești, Dacă mai vrei ca să trăiești! Să faci așa precum am zis, Căci altfel, ai să fii ucis!”

Ieremia 18:18

„Atuncea, ei s-au adunat Și-n acest fel s-au îndemnat: „Haideți dar toți, să ne unim Și rele lucruri să urzim, Contra lui Ieremia, care Ne-amenință fără-ncetare! Căci legea nu o să ne piară Din lipsă de preoți în țară, Și nici sfatul bătrânilor, Din lipsa înțelepților. Nu va pieri cuvântu-apoi, Din lipsă de proroci, la noi. Cu vorba să-l ucidem dar, Când va-nțelege că-n zadar E toată vorbăria lui Și că nu-i pasă nimănui De tot ce-a spus. Să n-avem teamă Și-astfel să nu-l luăm în seamă!”

Ieremia 20:3

A doua zi, Pașhur s-a dus Până la poarta cea de sus, Unde fusese-ntemnițat Prorocul. L-a eliberat, Iar când l-a scos afară, el Îi zise lui Pașhur astfel: „De-acum, Domnul nu îți mai spune Pașhur, ci alt nume îți pune. Magor și Misabib, El are Să te numească, nume care Prin „Spaimă” este tălmăcit, „Din toate părțile”. Pierit Îți va fi numele „Pașhur”. „Norocul mereu, jur împrejur”, Tu nu o să mai fii numit,

Ieremia 37:13

El a pornit atunci de-ndată, Spre poarta care e chemată Drept „a lui Beniamin”, păzită De-o strajă-anume rânduită. Când l-a zărit acela care Era în strajă cel mai mare, Grabnic în față i-a ieșit Și-n felu-acesta i-a vorbit: „Eu văd, prea bine, că tu vrei Să mergi la oastea de Haldei!” Ireia, se numea cel care Era în strajă cel mai mare. Fecior i-a fost lui Șelemia Și-asemeni și lui Hanania.

Ieremia 6:25

„Să nu vă duceți pe ogoare Și nici pe drum sau pe cărare! Acolo este sabia Vrăjmașului. Fugiți de ea, Căci numai spaimă răspândește, Jur împrejur, când se rotește!

Езекиел 22:9

În tine sunt mulți bârfitori, Care de sânge-s vărsători. La tine îi adăpostești Pe cei cari, jertfe idolești, Mănâncă, sus, pe munții tăi. În al tău mijloc sunt cei răi Ce se dedau la desfrânări.

Daniel 6:4

Atuncea, toți aceia cari Erau slujbașii săi cei mari, Cu-nfrigurare au cătat Ceva în contra lui, legat De treburi din împărăție, Să poată-n urmă ca să vie În fața împăratului Spre a pârî purtarea lui. Dar orișicât s-au străduit, Nici o greșeală n-au găsit Și astfel, despre lucrul său, N-au putut spune nimic rău.

Luca 20:20

De-atuncea, ei au încercat Să Îl pândească, ne-ncetat, Și mulți iscoditori au pus, Să stea în preajma lui Iisus. Aceștia doar se prefăceau Neprihăniți, și căutau, Mereu, capcane a-I întinde – Cu vorbe – ca să-L poată prinde, Voind – mânați de ura firii – Să-L dea-n puterea stăpânirii, Pe mâna dregătorului.

Fapte 24:13

Acele lucruri ce le-au spus – Pe care-n seama mea le-au pus – Voind să mă învinuiască, Nu pot ca să le dovedească.

Fapte 5:33

Când aste vorbe-au auzit, Tăiați, la inimi, s-au simțit Și-au căutat un mod în care Ar fi putut să îi omoare.

Fapte 7:54

Când aste vorbe-au auzit, Tăiați, pe inimi, s-au simțit Și-au început ca să scrâșnească Din dinți, gata să îl lovească.