Ieremia 2:30 - Biblia în versuri 2014

³⁰ „Degeaba Eu M-am repezit Și pe-ai voști’ fii i-am pedepsit, Căci nimenea, mustrarea Mea, N-a vrut, în seamă, să o ia. Sabia voastră i-a mâncat Pe-ai voști’ proroci, neîncetat, Ca și un leu nimicitor, Picat asupra prăzilor.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³⁰ „Degeaba v-am lovit copiii, căci tot nu s-au lăsat disciplinați. Sabia voastră i-a devorat pe profeții voștri, ca un leu distrugător“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁰ Degeaba v-am pedepsit copiii, pentru că tot nu au luat în considerare pedeapsa Mea. Cu sabia voastră i-ați mâncat pe profeții voștri ca un leu distrugător!’»

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁰ În zadar i-am lovit pe fiii voștri: nu au luat nicio învățătură. Sabia voastră i-a mâncat pe profeții voștri ca un leu devastator.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁰ „Degeaba v-am lovit copiii; n-au luat seama la certare; sabia voastră a mâncat pe prorocii voștri ca un leu nimicitor.

Traducere Literală Cornilescu 1931

³⁰ În zadar am lovit pe copiii voștri: n‐au primit nicio îndreptare. Sabia voastră a mâncat pe prorocii voștri, ca un leu pierzător.

Ieremia 2:30 Mawu Ofanana

1 Regi 19:10

„O râvnă mare mă pătrunse, Pentru cuvântul Domnului. Toți oamenii poporului Lui Israel s-au purtat rău, Atunci când, legământul Tău, L-au părăsit. Eu am văzut Altarele ce le-ai avut. Pe toate, ei le-au doborât, Iar pe proroci i-au omorât, Cu sabia. Din rândul lor, Rămas-am eu, și-acest popor Cată mereu – precum văd bine –Să mă omoare și pe mine!”

1 Regi 19:14

„O râvnă mare mă pătrunse, Pentru cuvântul Domnului. Toți oamenii poporului Lui Israel s-au purtat rău, Atunci când legământul Tău, L-au părăsit. Eu am văzut Altarele ce le-ai avut. Pe toate, ei le-au doborât, Iar pe proroci i-au omorât, Cu sabia. Din rândul lor Rămas-am eu, și-acest popor Cată mereu – precum văd bine – Să mă omoare și pe mine!”

2 Cronici 24:21

Poporu-atunci a uneltit Și-apoi, cu pietre, l-a lovit, Pe Zaharia. În ăst fel, Ucis a fost prorocu-acel, În curtea Casei Domnului, Din ordinu-mpăratului.

2 Cronici 28:22

Pe când era mai strâmtorit Ahaz, iar, a păcătuit Față de Domnul, căci s-a dus

2 Cronici 36:16

Dar oameni-au batjocorit Prorocii care au venit Din partea Domnului; râdeau De vorbele ce le spuneau, Sporind mânia Domnului Față de-ntreg poporul Lui.

Neemia 9:26

În urmă, ei s-au răzvrătit În contra Ta și-au părăsit Legea pe care-ai rânduit-o, Pe cari, prin Moise, au primit-o. Pe-ai Tăi proroci, ei i-au ucis Și n-au păzit ce era scris. La mari ocări, față de Tine, Ei s-au dedat, văzut-ai bine.

Isaia 1:5

Spuneți dar, ce pedepse noi Să vă mai dea Domnul, când voi, Neîncetat, vă dovediți Că sunteți tot mai răzvrătiți? Tot capul e bolnav și iată, Pe moarte inima se-arată!

Isaia 59:3

Cu sânge, mâinile-s mânjite; Degete-aveți, nelegiuite; Buzele voastre se vădesc Precum că doar minciuni rostesc, Iar limba voastră, peste fire, Aruncă doar nelegiuire.

Isaia 9:13

Căci nici poporul nu voiește Ca la Cel care îl lovește Să se întoarcă înapoi, Cătând pe al său Domn apoi.

Ieremia 31:18

Aud, pe Efraim bocind Și printre scâncete vorbind: „A Ta pedeapsă m-a atins, Ca pe un junc ce-i nedeprins A trage-n jug. Întoarce-mă, La Tine și ajută-mă Să mă întorc, spre Tine, eu, Căci îmi ești Domn și Dumnezeu!

Ieremia 46:14

„Veste, Egiptului să-i dați! Către Migdol să mai strigați! În Nof, apoi, să mai vestiți Și în Tahpanes să vorbiți! Ziceți așa: „Te pregătește, Pentru că sabia pândește Și vine! Ascuțișul său Înghite vieți, în jurul tău!

Ieremia 5:3

„Doamne, dar nu văd ochii Tăi, Care e adevărul, oare? Tu îi lovești, fără-ncetare, În timp ce ei – pot ca să zic – Precum că n-au simțit nimic. Tu-i nimicești, fără măsură, Dar ei nu iau învățătură, Ci capătă o-nfățișare Cari, decât stânca, e mai tare Și nu-nțeleg că e mai bine Să se întoarcă iar, la Tine.”

Ieremia 7:28

De-aceea, să îi spui astfel: „Acest popor n-a ascultat De Domnul său și n-a luat Învățătură de la Cel Ce-i Dumnezeu în Israel. Cuvântul adevărului Nu se mai află-n gura lui.”

Plângerile 4:13

Faptul acest e rodul lor – A tuturor păcatelor – Făcute de ai săi preoți, Precum și de prorocii toți, Pentru că-n el, ei au vărsat Sângele cel nevinovat!

Езекиел 22:24

Îmi zise: „Fiu al omului, Către Ierusalim privește Și-aste cuvinte le rostește: „O țară ești, necurățată; O țară ce nu e udată De ploaie, când are să vie Ziua aceea de mânie.”

Езекиел 24:13

Și-n spurcăciunea ta, vrei iar, Numai nelegiuire doar! Iată, pentru că Eu am vrut, Curată să te fi făcut – Dar n-ai voit a fi curată – Nu vei mai fi tu, curățată, Până când trece-va urgia Și Îmi voi potoli mânia.

Daniel 9:13

Nenorocirea a venit, Exact așa precum s-a zis Și cum, în Lege, Moise-a scris. Însă tot nu ne-am rugat noi, La Domnul Dumnezeu apoi, Și nici de la nelegiuire Nu ne-am întors a noastră fire. La adevărul Tău, curat, Aminte, noi nu am luat.

Țefania 3:2

Ea nu știe, seamă să țină – Nicicând – de glasu-acela care, O mustră pentru-a ei purtare Și nu se-ncrede-n Dumnezeu, Cel care îi e Domn, mereu.

Matei 23:29

Și făr’delegi. Vai o să fie De voi, fățarnici Farisei Și cărturari! Sunteți acei Care, morminte noi, zidiți Prorocilor, și-mpodobiți Groapa celui neprihănit,

Fapte 7:52

Care proroc a fost primit? Și care n-a fost prigonit, De-i voști’ părinți? Ce-aveți de zis? Întotdeauna, i-ați ucis Pe-aceia care au vestit Că vine Cel Neprihănit, Cel care-a fost vândut de voi, Pe care L-ați ucis apoi.

1 Tesaloniceni 2:15

Acești Iudei – precum am zis – Pe Domnul nostru, L-au ucis, Și pe proroci. Necontenit, Apoi, pe noi, ne-au prigonit. Acuma, nouă – tuturor – Vrăjmași ne sunt ei, fraților. Prin tot ceea ce fac, mereu, Nu-i sunt plăcuți, lui Dumnezeu,

Revelația 16:9

Oamenii nu s-au pocăit – Ci dimpotrivă – au hulit Atuncea, Numele pe care, Al nostru Dumnezeu îl are, Și n-au vrut, slavă, să Îi dea, Celui care putere-avea Peste urgii și stăpânește Asupra lor, precum dorește.