Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 19:2 - Biblia în versuri 2014

2 În valea Ben-Hinom apoi, Cu toții să vă duceți voi, Până la poarta ce se știe Că este lângă olărie. Acolo, tu ai să vestești Cuvintele ce le primești.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

2 și du-te în Valea Ben-Hinom, care este la intrarea Porții Ciobului. Să vestești acolo cuvintele pe care ți le spun.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

2 Du-te cu ei în valea Ben-Hinom, care este în zona din exteriorul Porții Ciobului. Să proclami acolo cuvintele pe care ți le spun.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

2 Apoi ieși spre Valea Ben-Hinnóm, care este la ieșirea prin Poarta Olarilor, și proclamă acolo cuvintele pe care ți le voi spune!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

2 Du-te în valea Ben-Hinom, care este la intrarea porții olăriei, și acolo să vestești cuvintele pe care ți le voi spune.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

2 și ieși în Valea fiului lui Hinom, care este la intrarea porții olarilor, și vestește acolo cuvintele pe care ți le voi spune.

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 19:2
19 Mawu Ofanana  

Tofetul nu a fost cruțat, Căci al lui Iuda împărat A dat porunci ca, negreșit, Și el să fie pângărit. În valea fiilor pe care Poporul lui Hinom îi are, Tofetul se afla zidit. Astfel, el fost-a pângărit, Ca nimenea – din acel loc – Să nu-și mai treacă-apoi, prin foc, Copiii, cum obișnuiau, Când lui Moloh se închinau.


Până în valea cea pe care Al lui Hinom popor o are, Ahaz, cu slugile, s-a dus Unde tămâie a adus Și-a ars-o-n cinstea zeilor Cari sunt străini de-al său popor. El s-a purtat atât de rău, Încât chiar și pe fiul său, Prin foc, în urmă, l-a trecut Așa precum au mai făcut Popoarele ce-au fost aflate, În țară, și-apoi alungate, De către Dumnezeu, când El Țara a dat, lui Israel.


În valea fiilor pe care, Hinom, urmași, în lume-i are, Prin foc, pe-al săi fii, i-a trecut. Vrăjitorii a mai făcut Și de ghicit s-a ocupat. În jurul său a adunat Oameni cari spirite chemau Și viitorul îl ghiceau. El a făcut tot mai mult rău, Și-a mâniat pe Domnul său.


Țadoc apoi, acela care, Pe Imer, drept părinte-l are, Făcut-a creasta zidului Aflată-n fața casei lui. La poarta de la răsărit, Drept păzitor, a fost numit Șemaia. El se dovedea Feciorul lui Șecania Și-a făcut creasta zidului Aflat în fața casei lui.


Dar Domnul, la cuvântul meu, Răspuns-a-ndată: „Nu mai spune: „Sunt un copil”, căci te voi pune Să mergi unde-am să te trimit Ca să vestești ce-am poruncit.


Domnul mi-a zis din nou: „Pornește Și ceea ce ți-am spus, vestește Celor ce-n Iuda locuiesc Și celor care se găsesc Chiar în Ierusalim! Să spui: „Cuvântul legământului Acesta să vi-l însușiți Și-apoi mereu să-l împliniți!


Și la olar pogoară-te! Acolo, am să te fac Eu, Ca să auzi cuvântul Meu!”


„Iată acum, cuvântul Lui: „Du-te în Casa Domnului Și spune lumii care vine La Templul, ca să se închine, Ceea ce Eu îți poruncesc.


Spre miazănoapte te pornește Și-aste cuvinte le rostește: „Necredincioaso Israel Întoarce-te dar, la Acel Care îți este Domn, mereu.” Domnul a zis: „Iată că Eu Sunt milostiv și-a Mea mânie Nu o să țină pe vecie.


În valea Ben-Hinomului, Multe-nălțimi au ridicat, Pe cari, lui Bal, le-au închinat Și și-au trecut, apoi, prin foc, Copii-n fața lui Moloc. Ăst lucrul, Eu nu l-am cerut Și nici prin gând nu Mi-a trecut Că face-vor, cu-ai lor copii, Asemenea mari grozăvii Și că vor trage, ne-ncetat, Casa lui Iuda, în păcat.”


„La poarta Casei Domnului Așază-te, ca să vestești Cuvintele ce le primești. Spune, în fața Templului: „Iată Cuvântul Domnului, Spus pentru voi, care intrați În Templu, să vă închinați! Iată Cuvântul cel de sus, Cari pentru Iuda este spus:


„Iată ce-ndatorire ai: Te pregătește de plecare! Mergi în cetatea ‘ceea mare – De la Ninive – să vestești Ce îți voi da Eu să vorbești!”


Ceea ce-n beznă vă spun Eu, Să spuneți, la lumină, vreau. Ceea ce-n șoaptă s-a vorbit, Trebuie propovăduit De la-nălțimea caselor.


Pentru că v-am vestit, mereu, Întreg planul lui Dumnezeu.


După ce-i slobozi: „Plecați! În Templu, să vă așezați Și să vestiți – poruncă este! – Cuvintele vieții aceste,


În urmă, el trece prin vale – Prin Ben-Hinom – în a sa cale. La miazăzi, valea avea Acel ținut ce se numea Iebus, pe care azi îl știm Că e chemat Ierusalim. Urca pe vârful muntelui Care avea, în fața lui, Valea Hinomului aflată Către apus și așezată La capătul văii pe care Poporul Refaimit o are, Spre miazănoapte îndreptată.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa