Ieremia 19:13 - Biblia în versuri 2014

¹³ Casele împăratului Și-ale Ierusalimului Au să ajungă necurate, Ca și Tofetul. În cetate, Aceeași soartă vor avea Și cele-n cari se aducea – Pe-acoperișurile lor – Tămâie-n cinstea Baalilor Precum și-n cinstea cerului Și-a-ntregii oști ce este-a lui, Sau se turna câte-o măsură Din jertfa pentru băutură, Spre a cinsti alți dumnezei, Străini de oamenii acei.”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹³ Casele Ierusalimului și casele regilor lui Iuda vor deveni necurate ca acest loc, Tofet, și anume toate casele pe acoperișul cărora se ardea tămâie întregii armate a cerurilor și se turnau jertfe de băutură altor dumnezei’»“.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹³ Casele Ierusalimului și casele regilor din teritoriul numit Iuda vor deveni necurate ca Tofetul. Mă refer la toate casele pe acoperișul cărora se ardea tămâie întregii armate a cerului și se turnau sacrificii de băutură altor (dumne)zei.»”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹³ Casele Ierusalímului și casele regilor lui Iúda vor fi întinate ca locul [numit] Tófet, ca și casele pe terasele cărora au ars tămâie pentru toată oștirea cerului și au vărsat libații altor dumnezei”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹³ Casele Ierusalimului și casele împăraților lui Iuda vor fi necurate ca Tofetul, toate casele pe acoperișul cărora se aducea tămâie întregii oștiri a cerurilor și se turnau jertfe de băutură altor dumnezei!»’”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹³ Și casele Ierusalimului și casele împăraților lui Iuda vor fi necurate ca locul Tofetului, toate casele pe acoperișul cărora au ars tămâie întregii oștiri a cerurilor și au turnat daruri de băutură altor dumnezei.

Ieremia 19:13 Mawu Ofanana

2 Regi 17:16

Israeliți-au părăsit Pe Domnul lor, și au făcut Viței turnați – cum au avut Popoarele de lângă ei – Idoli și stâlpi de Astartei. Apoi, întregul lor popor, Oștirilor cerurilor S-a închinat și a sfârșit – Lui Baal – ca să îi fi slujit.

2 Regi 23:10

Tofetul nu a fost cruțat, Căci al lui Iuda împărat A dat porunci ca, negreșit, Și el să fie pângărit. În valea fiilor pe care Poporul lui Hinom îi are, Tofetul se afla zidit. Astfel, el fost-a pângărit, Ca nimenea – din acel loc – Să nu-și mai treacă-apoi, prin foc, Copiii, cum obișnuiau, Când lui Moloh se închinau.

2 Regi 23:12

Apoi, altarele pe care Odaia lui Ahaz le are Pe-acoperiș, s-au dărâmat. Altarele le-au ridicat Cei care-n Iuda au domnit. De-asemenea, s-au nimicit Altarele ce le-așezase În curtea Domnului, Manase. Țărâna lor a fost luată Și-n urmă, fost-a aruncată În apele pârâului Cari este al Chedronului.

2 Regi 23:14

Toate-Astarteele aflate, In Iuda, au fost dărâmate. Tăiatu-s-au stâlpi idolești Și oseminte omenești Puse au fost, în locul lor.

Psalmi 74:7

Foc a aprins acel vrăjmaș, Să ardă sfântul Tău locaș. A dărâmat și-a pângărit Locașu-n care-a locuit Sfântul Tău Nume. Oameni răi –

Psalmi 79:1

O, Doamne, iată au venit Mari neamuri și au năvălit În partea Ta de moștenire. S-au adunat de peste fire, Și-au pângărit locașul sfânt. Ierusalimul, la pământ, L-au culcat ele. L-au făcut Morman de pietre. Am văzut

Isaia 22:1

Aceasta e o prorocie, Privind lucruri ce au să vie, Pe lunga vremurilor cale, Peste-a vedeniilor vale. „Ce s-a-ntâmplat, de vă grăbiți, Pe-acoperiș să vă suiți

Ieremia 19:12

Așa voi face locului, Precum și oamenilor lui. Astă cetate – să se știe – Precum Tofetul, o să fie.

Ieremia 32:29

Ei vor intra în acest loc Și-n urmă îi vor pune foc. Vor arde dar, astă cetate Și casele, în ea, aflate. Vor arde-alăturea de ele, Atunci, și casele acele Pe-acoperișul cărora, Tămâie tot mereu – era Adusă-n cinstea Baalilor, Cu jertfa băuturilor, Prin cari poporul – ne-ncetat – A Mea mânie-a ațâțat.

Ieremia 44:18

De când, tămâie, n-am mai dat Și nici jertfe n-am mai turnat, De băuturi, celei pe care Cerul împărăteasă-o are, De lipsuri mari am fost loviți Și-ajuns-am, astfel, nimiciți, Căci ne pândise sabia Și ne-ncercase foametea.”

Ieremia 52:13

El, la Ierusalim, s-a dus Și-a poruncit, foc, de s-a pus, Îndată, Casei Domnului Și casei împăratului, Precum și caselor pe cari, Cetatea le avea, mai mari.

Ieremia 7:18

Copiii strâng lemne, de zor, Și-apoi le duc părinților, Care fac focul, de îndat’. Femeile au frământat, Grabnic apoi, o plămădeală Și turte fac, fără-ndoială, Împărătesei cerului Și-asemenea oștilor lui, Iar din a jertfelor măsură, Dau jertfe pentru băutură În cinstea altor dumnezei. Prin toate câte le fac ei Au reușit să Mă mânie Și au stârnit a Mea urgie.”

Ieremia 8:2

Oasele lor vor fi luate Și au să fie așezate În fața lunii, soarelui Și a oștirii cerului, În fața căror au slujit, Pe care mult le-au îndrăgit Și-apoi pe care le-au urmat Și căror li s-au închinat. N-au să mai fie adunate Oasele lor, nici îngropate, Fiind lăsate precum sânt, Gunoi s-ajungă, pe pământ.

Езекиел 20:28

Eu am jurat și-aveam de gând Să-i duc în țara minunată Ce trebuia a le fi dată. Atuncea, ei și-au aruncat Ochii spre dealuri și-au cătat Orice copac verde, stufos, Ca să-și aducă – ne-ndoios – Acolo, jertfele pe care Le voiau daruri de mâncare, Jertfe prin cari M-au mâniat. De-asemenea și-au mai lăsat Miresme-n locurile-acele, Pe cari le-au ars și-apoi, prin ele, Gânditu-s-au că au putut Să facă un miros plăcut. Adus-au și câte-o măsură Din jertfele de băutură.

Țefania 1:5

Îi nimicesc pe cei pe care Urcă s-aducă închinare – Pe-acoperiș – oștirilor Ce sunt ale cerurilor, Pe-aceia cari s-au închinat Și cari pe Domnul au jurat, Dar în același timp – la fel – Au mai jurat și pe acel Care, Malcam, este chemat Și este al lor împărat.

Fapte 10:9

În ziua ce-a urmat, în zori, Pe când ceata de slujitori, De Iope, se apropia, Cam pe la ceasu-al șaselea, Petru, pe casă, s-a suit, Ca să se roage, liniștit.

Fapte 7:42

Domnul, ceea ce au făcut, Și-a întors fața, de la ei, Lăsându-i pe oameni-acei, Oștii cerești, să se închine, Cum scris e prin proroci, știți bine: „În patruzeci de ani, voi, Mie, Mi-ați adus jertfe, în pustie? Mi-ați adus vite junghiate? Când ai făcut aceste toate, Tu, casă a lui Israel? Lucrat-ai tu, în acest fel?

Deuteronom 4:19

Vegheați – atâta doar vă cer – Ca nu cumva, privind spre cer Și văzând soare, lună, stele, S-ajungi să te închini la ele Și la oștirea cerului, Căci sunt lucrarea Domnului Și sunt în slujba tuturor – A tuturor popoarelor.