Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 18:22 - Biblia în versuri 2014

22 Fă Doamne, ca din a lor casă, Țipete mari, numai, să iasă, Când cetele – de Tine puse – Asupra lor vor fi aduse! Căci ei, o groapă, au săpat, În fața mea și-au căutat, Necontenit, să îmi întindă Lațuri, ca astfel să mă prindă.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

22 Un strigăt să fie auzit din casele lor, atunci când vei aduce deodată cete peste ei, căci au săpat o groapă să mă prindă și au ascuns lațuri pentru picioarele mele.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

22 Să se audă un strigăt din casele lor atunci când vei aduce în mod surprinzător împotriva lor niște grupuri (înarmate) – pentru că au săpat o groapă ca să mă prindă și au ascuns lațuri pentru picioarele mele.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

22 Un strigăt să se audă din casele lor când vei face să vină asupra lor pe neașteptate o trupă! Pentru că ei au săpat o groapă ca să mă prindă și au întins o capcană pentru pașii mei.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

22 Să se audă strigăte ieșind din casele lor când cetele aduse de Tine vor cădea deodată peste ei! Căci au săpat o groapă ca să mă prindă și mi-au întins lațuri sub picioare.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

22 Să se audă un strigăt din casele lor când vei aduce cete deodată asupra lor, căci au săpat o groapă ca să mă prindă și au ascuns curse picioarelor mele.

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 18:22
23 Mawu Ofanana  

Niște-ngâmfați mă dușmănesc Și-n fața mea, gropi pregătesc, Căci nu lucrează – se-nțelege – Așa cum cere a Ta Lege.


Niște-ngâmfați mă urmăresc: Curse și lațuri îmi întind, În care vor ca să mă prind. De-a lungul drumurilor mele, Oameni-acei întind rețele Și-mi pun capcane, ne-ncetat.


Dar către Domnul am strigat: „Doamne, Tu Îmi ești Dumnezeu! Ascultă, Doamne, glasul meu! Ascultă ruga mea, fierbinte!


Doamne, spre dreapta Îți rotește Ai Tăi ochii, iar apoi privește! De nimeni nu sunt cunoscut, Orice speranță mi-am pierdut, Căci sunt privit cu nepăsare Și nu mai am nici o scăpare.


Cei care vor să mă omoare Îmi întind curse la picioare; Cei ce-mi voiesc nenorocirea, Cu răutăți doar, umplu firea Și toată ziua se vădesc Cum că înșelăciuni urzesc.


„Ridică-ți glasul tău cel tare, Tu, fiică a Galimului!” „Laisul – și cu toți ai lui – Seama să ia!” „Vai, Anatot!”


Dar binele înfăptuit, Cu rău e oare răsplătit? Iată, o groapă au făcut, Căci să-mi ia viața, ei au vrut. Adu-Ți aminte că am stat În fața Ta, neîncetat, Căci vrut-am bine să vorbesc Pentru-acei oameni, să-i feresc Și să abat a Ta mânie Cari peste ei gata-i să vie.


În jur, aud doar vorbe rele Și mă încearcă spaime grele. „Învinuiți-l!” – aud eu, Strigându-mi-se, tot mereu. „Haideți dar toți, să ne unim Și astfel să-l învinuim!” Toți oamenii care erau În jurul meu și cari trăiau Cu mine-n pace, mă pândesc, Să vadă când mă poticnesc Și zic: „Poate se lasă prins! De noi, va trebui învins! Să punem dar, mâna pe el Și să ne răzbunăm, astfel!”


Omul acela, negreșit, S-ajungă precum au pățit Cetățile cele-ntărite Ce-au fost, de Domnul, nimicite! S-audă gemete în zori Și să îl treacă reci fiori, Iar la amiază, mai apoi, S-audă strigăt de război!


Căci Eu aud țipătul care Doar chinul facerii îl are. E țipătul cel de durere, Pe care nașterea îl cere. Cea cari dă glas țipătului, Este fiica Sionului. Ale ei brațe, tremurând, Se-ntind când zice suspinând: „Nenorocită sunt și mor De mâna ucigașilor!”


Pentru că în poporul Meu, Se află oameni răi, mereu. Asemeni păsărarului, Întind ei, lațuri, omului.


Astfel, tu – fiica cea pe care Sărmanul meu popor o are – Numai în sac te învelește, Stai în cenușă și jelește! Plânge amar, până târziu, Ca după singurul tău fiu! Pe negândite, cade-apoi Pustiitorul, peste noi.”


O zi în care trâmbița Țipătul și-l va înălța În strigătele de război Cari se vor îndrepta, apoi, Către cetățile zidite Și turnurile întărite.


Iisus, când pilda a sfârșit, Toți Fariseii s-au gândit Cum ar putea ca să-I întindă Curse, cu vorba ca să-L prindă.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa