Ieremia 17:17 - Biblia în versuri 2014

¹⁷ De-aceea Doamne, să nu-mi fii Pricini de groază, căci Tu știi Precum că ești a mea scăpare, În vremile de strâmtorare!

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁷ De aceea, nu fi un motiv de groază pentru mine, căci Tu ești adăpostul meu în ziua nenorocirii.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁷ Astfel, (ce se va întâmpla) nu va fi un motiv de panică pentru mine, pentru că Tu ești refugiul meu în ziua dezastrului.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁷ Nu fi pentru mine motiv de spaimă, tu ești refugiul meu în ziua cea rea!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁷ De aceea, nu fi o pricină de groază pentru mine, căci Tu ești scăparea mea în ziua nenorocirii!

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁷ Nu‐mi fi spaimă: tu ești adăpostul meu în ziua răului!

Ieremia 17:17 Mawu Ofanana

Iov 31:23

Vedeți dar, că nu s-a-ntâmplat Așa ceva, căci n-am făcut Astfel de fapte! M-am temut De Domnul, de mărirea Lui!

Psalmi 41:1

Ferice e de-acela care Grija săracilor o are! Dacă necazul îl lovește, Domnul mereu îl izbăvește.

Psalmi 59:16

Eu însă, Doamne, voi cânta De-a pururea, puterea Ta. Din zori de zi, fără-ncetare, Vesti-voi bunătatea-Ți mare, Pentru că Tu Te dovedești, Turn de scăpare că îmi ești Și ocrotire am găsit, Când de necaz am fost lovit.

Ieremia 16:19

„Doamne, cetatea mea cea tare, Tăria și a mea scăpare! Toate popoarele ce sânt La marginile de pământ, La Tine vor veni să spună: „Iată că numai o minciună, Părinții noștri-au moștenit! Idoli deșerți ei au slujit, Ce nu le-au fost de ajutor!

Ieremia 17:13

Doamne, nădejdea cea pe care Neamul lui Israel o are! Cei ce Te părăsesc pe Tine Acoperiți sunt, de rușine.” „Cei care, de la Mine, cată – Necontenit – să se abată, Scriși au să fie, pe pământ, Că-L părăsesc pe Domnul Sfânt, Pe Cel care – din veșnicie – Este izvor de apă vie.”

Ieremia 17:7

Să fie binecuvântat Omul care își va avea, În Dumnezeu, încrederea Și ne-ncetat se dovedește Că-n Domnul doar, nădăjduiește!

Ioel 3:16

Iată că Domnul Se găsește Chiar în Sion și El răcnește Din locu-n care-i așezat Și e-n Ierusalim aflat. La tunetul glasului Lui, Înalturile cerului, Precum și-acest întreg pământ, De un cutremur prinse sânt.

Nahum 1:7

Domnul e bun, plin de-ndurare Și este locul de scăpare, Când ziua de necaz se-arată. El îi cunoaște, de îndată, Pe-aceia care se vădesc Cum că în El nădăjduiesc.

Efeseni 6:13

De-aceea, acest sfat, vă dau: Armura, de la Dumnezeu, Să o purtați pe voi, mereu, Ca să vă-mpotriviți, cu ea, Când va veni ziua cea rea, Și să rămână fiecare – În felu-acesta – în picioare, După ce fi-va, negreșit, Totul – în urmă – biruit.