Ieremia 14:19 - Biblia în versuri 2014

¹⁹ „De Iuda, Tu oare-ai uitat Și chiar de tot l-ai lepădat? Pentru Sion, sufletu-Ți are Atât de multă ură, oare? De ce, acuma, ne lovești, Așa ca să ne nimicești? Sau pentru noi, nu mai e oare, La Tine, nici o vindecare? Nădăjduiam că va fi pace, Însă nimic bun nu se face. Spream să fie-o vindecare, Dar nu-i decât o groază mare!”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹⁹ ‒ Ai respins Tu de tot pe Iuda și a detestat sufletul Tău atât de mult Sionul? De ce ne-ai lovit în așa fel încât nu mai este nicio vindecare pentru noi? Noi așteptam pacea, dar n-a venit nimic bun; așteptam un timp de vindecare, dar iată că vine numai teroare!

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹⁹ „Oare ai abandonat Tu total pe cei care sunt în (teritoriul numit) Iuda și a urât sufletul Tău atât de mult Sionul? De ce ne-ai lovit astfel încât nu mai avem vindecare? Noi așteptam pacea, dar nu a venit nimic bun. Așteptam un timp de vindecare, dar constatăm că a venit numai teroarea!

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹⁹ Oare l-ai respins pe Iúda și sufletul tău s-a dezgustat de Sión? De ce ne-ai lovit și nu este pentru noi vindecare? Am așteptat pace, și nu este niciun bine; un timp de vindecare, și, iată, teroare!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹⁹ Ai lepădat Tu de tot pe Iuda și a urât sufletul Tău atât de mult Sionul? Pentru ce ne lovești așa, că nu mai este nicio vindecare pentru noi? Trăgeam nădejde de pace, și nu vine nimic bun; așteptam o vreme de vindecare, și nu-i decât groază!

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹⁹ Ai lepădat tu oare cu totul pe Iuda? Îi este greață sufletului tău de Sion? De ce ne‐ai lovit și nu este nicio vindecare pentru noi? Am așteptat pace și n‐a venit niciun bine; și o vreme de vindecare și iată groază!

Ieremia 14:19 Mawu Ofanana

2 Cronici 36:16

Dar oameni-au batjocorit Prorocii care au venit Din partea Domnului; râdeau De vorbele ce le spuneau, Sporind mânia Domnului Față de-ntreg poporul Lui.

Iov 30:26

Mă așteptam la fericire, Dar iată că nenorocire Doar mi-a venit și-o să-mi mai vină. Trăgeam nădejde la lumină, Dar întuneric am primit.

Psalmi 78:59

Domnul, atunci, S-a mâniat Și-a Lui mânie a picat Peste întregul Israel.

Psalmi 89:38

Totuși, Tu l-ai îndepărtat, Căci pe-al Tău uns Te-ai mâniat.

Proverbe 29:1

Un om, care s-a-mpotrivit Mustrărilor, va fi zdrobit.

Ieremia 12:7

„Mi-am părăsit casa și iată, Și moștenirea, totodată. Mi-am dat iubita la acei Ce se vădeau dușmani ai ei.

Ieremia 12:8

Acuma, moștenirea Mea Ajunge-a fi asemenea Leului din pădure, care, În contra Mea, mugește tare. Când am văzut-o rea din fire, Urât-am a Mea moștenire.

Ieremia 15:1

„Domnul mi-a zis, în acest fel: „Chiar Moise și cu Samuel, Dacă în fața Mea ar sta, Eu nici atunci n-aș arăta Că aș fi binevoitor Față de-acest întreg popor. Să-l izgonești! Ducă-se-ndat’, Că Eu, de el, M-am săturat!

Ieremia 15:18

De ce nu-mi încetează, oare, Această suferință mare? De ce îmi e așa de greu? De ce mă ustură, mereu, Rana aceasta înfocată Și nu poate fi vindecată? Doamne, acum, te-ntreb pe Tine: Oare să fii Tu pentru mine, Asemenea unui izvor Ce se vădește-nșelător, A căruia apă a secat?”

Ieremia 30:12

Domnul a mai adăugat: „O lovitură-ai căpătat, Ce nu poate fi vindecată. De-asemeni, rana căpătată Usturătoare se vădește.

Ieremia 30:13

Și nimenea nu se grăbește, Alături, să îți poată sta, Spre-a apăra pricina ta Și să-ți aducă alinare, Legându-ți rana. Vindecare, De nicăieri, nu mai îți vine, Căci leac nu este pentru tine!

Ieremia 51:5

Iată că nu sunt părăsiți Nici Iuda și nici Israel, De Dumnezeul lor, de Cel Cari este Domn al oștilor. Iată, țara Haldeilor E plină de nelegiuire Și e-ndreptată a ei fire În contra Sfântului pe care Neamul lui Israel Îl are.

Ieremia 6:30

„De-aceea se vor fi chemat „Argint, de Domnul, lepădat.”

Ieremia 7:29

„Să îți tunzi părul – de îndat’ – Ierusalime, și-aruncat Departe să îți fie-apoi. Pe înălțimi să mergeți voi Și-acolo faceți o cântare De jale și de supărare, Căci Domnul Se îndepărtează, Lepădând neamul ce cutează Să-L întărâte la mânie Și să ațâțe-a Lui urgie.

Ieremia 8:15

Așteptam pace să ne dea, Dar iată că nu vine ea. Nimic bun nu ne mai apare. O vreme pentru vindecare, Necontenit am așteptat, Însă doar groază-am căpătat!”

Ieremia 8:22

Nu este nimenea aflat În Galaad, cunoscător Al unui leac alinător? Nu știe, oare, cineva, Dacă un doctor e, cumva? Dar a poporului mei fată De ce nu este vindecată?

Plângerile 2:13

„Cu ce pot să te întăresc? Cu cine să te-asemuiesc, Pe tine, fiica cea pe care, Mândrul Ierusalim o are? Fecioară a Sionului, Cu cine-alături, să te pui? Ce mângâiere să găsesc, Pe care să ți-o dăruiesc, Când ale tale răni aprinse Sunt precum marea de întinse?

Plângerile 2:22

Din toate părțile-ai chemat Groaza, să vină-asupra mea, Exact așa precum venea Valul mulțimii călătoare, În zilele de sărbătoare. Cu viață, nimeni n-a scăpat Atuncea când s-a arătat Ziua mâniei Domnului Și s-a vărsat urgia Lui. Pe cei pe care i-am crescut Și-n îngrijire i-am avut, Vrăjmașul mi i-a nimicit Când peste mine-a năvălit!”

Plângerile 4:17

Privirile ni se sfârșeau, Iar ochii noștri se roteau Zadarnic după ajutor! Cătam cu toții, rugător, Către un neam și-am tot sperat, Dar izbăvire nu ne-a dat.

Plângerile 5:22

Oare, de tot ne-ai lepădat? Atât de mult, te-ai mâniat? Peste măsură, oare-apoi, Să Te fi supărat, pe noi?”

Miheia 1:12

Locuitoarea cea pe care Ținutul din Marot o are Cuprinsă e de-un tremurat, Căci fericirea i-a zburat Și parte de nenorocire Are, în loc de fericire. Nenorocirea ce-o lovește, Din partea Domnului sosește Și-atinge-apoi mânia Lui, Poarta Ierusalimului.

1 Tesaloniceni 5:3

Să știți dar, că atuncea când, „Pace și liniște!”, vor zice, O prăpădenie o să pice, Pe ne-așteptate, peste ei, Precum îi vin, unei femei Însărcinate – fără veste – Durerile, când zămislește. Când prăpădenia va apare, Nu va mai fi chip, de scăpare.