Ieremia 14:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Chiar de au să se hotărască, Apoi, cu toții să postească, N-am să ascult rugile lor. Nu vreau mulțimea jertfelor, Nici darurile de mâncare Și nici acele jertfe care – Precum se știe – se socot A fi drept ardere de tot. Jertfele lor, nu le primesc, Pentru că vreau să-i nimicesc Cu ciuma și cu foametea Și să-i lovesc cu sabia.”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹² căci, chiar dacă vor posti, tot nu le voi asculta strigătul. Chiar dacă vor aduce arderi-de-tot și daruri de mâncare, nu le voi primi. În schimb, îi voi nimici prin sabie, prin foamete și prin molimă.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² pentru că și în cazul în care vor posti, tot nu voi asculta când strigă spre Mine. Chiar dacă vor aduce arderi integrale și sacrificii de mâncare, nu le voi primi. Dar îi voi distruge cu sabia, cu foametea și cu epidemiile.”

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² Când vor posti, nu va fi cine să le asculte strigătul, iar când vor aduce ardere de tot sau ofrandă, nu va fi cui să-i placă. Pentru că prin sabie, prin foamete și prin ciumă îi voi termina”.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² Căci, chiar dacă vor posti, tot nu le voi asculta rugăciunile și chiar dacă vor aduce arderi-de-tot și jertfe de mâncare, nu le voi primi, ci vreau să-i nimicesc cu sabia, cu foametea și cu ciuma.”

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² Dacă vor posti, nu le voi auzi strigarea. Și dacă vor aduce o ardere de tot și un dar de mâncare, nu le voi primi; căci îi voi nimici prin sabie și prin foamete și prin ciumă.

Ieremia 14:12 Mawu Ofanana

Iov 27:9

Ascultă oare Dumnezeu, Strigătul lui, în ceasul greu, Când îl încearcă strâmtorarea?

Proverbe 1:28

Atuncea doar, în gura mare Mă vor chema – nu voi răspunde! Mă vor căta – mă voi ascunde De fața lor, în acea zi Și nimeni nu mă va găsi,

Proverbe 15:8

Luată-i jertfa răului, Drept scârbă-n fața Domnului; Lui Dumnezeu îi e plăcută Doar rugăciunea ce-i făcută De oamenii neprihăniți.

Proverbe 21:27

Sunt toate jertfele pe care Cel rău le-aduce Domnului, O scârbă înaintea Lui, Știind că ele-s însoțite De gânduri ce-s nelegiuite.

Proverbe 28:9

Dacă-și întoarce cineva Urechile, ca nu cumva S-audă ce se poruncește Prin lege, și se răzvrătește Nevrând legii a se supune, Scârbă-i chiar și-a lui rugăciune.

Isaia 58:3

„Dar ce folos e că postim” – Zic ei – „sau că ne chinuim Al nostru suflet, ținând post? Vedem că n-are nici un rost, Căci nu vrei să ne vezi și-apoi, Știm că nu iei seama la noi.” Domnul a zis: „Eu văd ce rost Are mereu al vostru post. Iată, nu sunteți auziți, Pentru că-n ziua-n cari postiți Vă lăsați duși de-a voastră fire Și-i asupriți, cu bună știre, Pe simbriașii cei pe care În slujbă-i are fiecare.

Ieremia 11:11

„De-aceea, Domnul a vorbit În acest fel: „Vă dau de știre Că am s-aduc nenorocire Peste popor și vor vedea, Scăpare, că nu vor avea. La Mine vor striga, speriați, Dar n-au să fie ascultați!

Ieremia 11:14

Tu, însă, să nu îndrăznești, Pentru popor să mijlocești. Cereri și rugăciuni, astfel, Să nu-Mi faci Mie, pentru el. Necazu-n gheare îl va ține Și o să strige către Mine, Dar Eu, Fața, mi-o voi ascunde, Pentru că nu vreau a-i răspunde.

Ieremia 15:1

„Domnul mi-a zis, în acest fel: „Chiar Moise și cu Samuel, Dacă în fața Mea ar sta, Eu nici atunci n-aș arăta Că aș fi binevoitor Față de-acest întreg popor. Să-l izgonești! Ducă-se-ndat’, Că Eu, de el, M-am săturat!

Ieremia 16:4

O boală rea va fi în țară Și toți, de boală, au să piară. Nimenea, însă, nu-i va plânge Și nimenea nu îi va strânge Ca să-i îngroape. Au să fie Ca și gunoiul de pe glie. Îi va ucide sabia Și îi va stinge foametea. Ale lor trupuri moarte, toate, Ajunge-vor a fi mâncate De păsările cerului Și fiarele pământului.”

Ieremia 21:6

Am să-i lovesc pe cei pe care, Locuitori, cetatea-i are, Cu ciumă. Om și dobitoc, Atuncea, vor pieri, pe loc.

Ieremia 24:10

Îi voi lovi cu sabia, Cu ciuma și cu foametea, Până atunci când au să piară Cu toții, din această țară, Pe cari am dat-o Eu, celor Ce se vădeau părinți ai lor Și care-apoi, în stăpânire, Le-am dat-o lor, drept moștenire.”

Ieremia 32:24

Jur împrejur, lângă cetate, Șanțuri adânci au fost săpate Ce seamănă amenințare. Cădea-va-ntreaga ei suflare, În mâinile oștirilor Cari sunt ale Haldeilor. Cetatea fi-va doborâtă, Pentru că ea va fi lovită Cu sabia și-asemenea Cu ciuma și cu foametea. Tot ceea ce Tu ai rostit Are să fie împlinit!

Ieremia 6:20

Tămâia Îmi trebuie Mie, Care din Seba o să vie? De trestie mirositoare, Credeți că am nevoie oare, Ce dintr-o țară-ndepărtată Adusă e, spre a-Mi fi dată? Arderi de tot, care se fac, Aflați că nu Îmi sunt pe plac. Jertfele voastre, să se știe Că nu Îmi sunt plăcute Mie.”

Ieremia 8:13

Domnul, despre oameni-acei, A zis: „Voi isprăvi cu ei! Nu vor mai fi struguri în vie Și nici smochine n-au să fie. Frunzele se vor gălbeji Apoi, și se vor veșteji. Voi dărui fructele-acele, Celui ce trece peste ele.”

Ieremia 9:16

Ale lui cete risipite Vor fi apoi, în lumea mare; Ajunge-vor la neamuri care, ‘Nainte, nu le-au cunoscut Și-ai lor părinți nu le-au știut. În urma lor, se va vedea Că voi trimite sabia. Pe-acest popor îl urmăresc Pentru că am să-l nimicesc.”

Езекиел 14:19

Sau dacă ciuma, Eu aș vrea, În contra țării ăsteia Să o trimit, să-i nimicească Pe cei ce au s-o locuiască – Și-asemeni fi-vor nimicite Toate cirezile de vite –

Езекиел 14:21

Dar totuși, Domnul Dumnezeu A zis așa: „Iată că Eu, Cu toate că trimite-voi Peste Ierusalim, apoi, Grozavele pedepse cari Sunt patru-n număr și sunt mari – Adică ciuma, sabia, Sălbăticiuni și foametea – Pe care Eu le stăpânesc, Ca în ăst fel să nimicesc Pe toți oamenii din popor Și-asemenea vitele lor,

Езекиел 8:18

De-aceea, voi lucra și Eu, Doar cu urgie. Ochiul Meu, Loc pentru milă, în el, n-are Și n-au să capete-ndurare. Degeaba vor striga, mereu, Pentru că n-am să-i ascult Eu.”

Osea 5:6

Vor merge cu ale lor oi Și cu cirezile de boi, Să-L caute pe Domnul lor, Dar Domnul, de al Său popor, S-a depărtat și nicidecum Ei nu-L vor mai găsi, acum.

Amos 5:21

Urâte-Mi sunt zilele care Le aveți voi, de sărbătoare! Văzut-am, de atâtea ori, Ce adunări de sărbători Știți voi ca să aveți, mereu! De-aceea, nu le sufăr Eu!

Miheia 3:4

Apoi, la Domnul, au strigat, Dar El, nici un răspuns, n-a dat. Strigătul lor nu va pătrunde Până la El, căci Își ascunde Fața, în vremile acele, Din pricină că fapte rele – Neîncetat – au săvârșit.

Zaharia 7:13

Când El chema, n-ați ascultat. De-aceea, zis-a Cel pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are: „Când M-au chemat, la rândul Meu, N-am vrut ca să-i ascult, nici Eu,

Maleahi 1:10

„Cine va-nchide, așadar, Poarta de la al Meu altar, Pentru ca voi să nu veniți, Degrabă, focul să-l stârniți? Plăcere-n voi, Eu nu găsesc. De-asemenea, nu-Mi trebuiesc Nici darurile de mâncare Ce Mi le-aduce fiecare, Căci darurile ce-s făcute, De către voi, nu-Mi sunt plăcute!

Maleahi 2:13

Iată dar, ce mai faceți voi: Umpleți cu lacrimi, mai apoi, Altarul Domnului, plângând Și gemete mereu scoțând, Astfel încât El nu mai poate Privi la darurile toate Ce le-ați adus și-astfel – vă zic – El nu poate primi nimic Din tot ceea ce ați adus Și în a Lui față ați pus.

Revelația 6:8

Un cal gălbui s-a arătat, Iar cel care la-ncălecat, Moartea era. În urma lor, E Locuința morților. Putere li s-a dăruit, Astfel încât au stăpânit, A patra parte de pământ, Căci să ucidă, puși, ei sânt, Cu sabie, foamete mare, Cu molime și-apoi cu fiare, După porunca arătată Și care, lor, le-a fost lăsată.