Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 12:14 - Biblia în versuri 2014

14 „Ascultați dar, cuvântul Lui, Căci El vorbește despre cei Ce se vădesc vecini ai mei Și au atins locul pe care, Israel moștenire-l are: „Am să îi smulg din a lor țară. Casa lui Iuda, o smulg iară.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

14 Așa vorbește Domnul: „Cât despre toți vecinii Mei cei răi, care se ating de moștenirea pe care am dat-o poporului Meu, Israel, îi voi smulge din țara lor și voi smulge Casa lui Iuda din mijlocul lor.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

14 „Iahve vorbește astfel: «Despre toți vecinii Mei care sunt răi și care acționează împotriva moștenirii pe care am dat-o poporului Meu numit Israel, vă spun că îi voi smulge din țara lor; și voi smulge pe urmașii lui Iuda din mijlocul lor!

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

14 Așa vorbește Domnul împotriva tuturor vecinilor cei răi care se ating de moștenirea pe care am dat-o: „Pe Israél, iată, îl voi dezrădăcina de pe pământul său și casa lui Iúda o voi dezrădăcina din mijlocul lor!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

14 „Așa vorbește Domnul despre toți vecinii Mei cei răi, care se ating de moștenirea pe care am dat-o poporului Meu Israel: ‘Iată, îi voi smulge din țara lor și voi smulge casa lui Iuda din mijlocul lor.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

14 Așa zice Domnul împotriva tuturor vecinilor mei celor răi, care se ating de moștenirea pe care am dat‐o poporului meu Israel s‐o moștenească: Iată îi voi smulge din țara lor și voi smulge casa lui Israel din mijlocul lor.

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 12:14
34 Mawu Ofanana  

„Să nu se-atingă nimenea, De unșii mei! De-asemenea, Să nu v-atingeți de acei Cari se vădesc proroci ai Mei!”, Spusese Domnul, celor cari, În țară, se vădeau mai mari.


Scapă-ne Doamne, tot mereu, Căci ești al nostru Dumnezeu Și dintre neamuri, înapoi Adună-ne Doamne pe noi, Pentru ca astfel, pe pământ Să-Ți lăudăm Numele Sfânt!


Atunci, întregul Israel Era cu Dumnezeu, căci el, Lui îi fusese închinat Fiind mereu asemănat Cu roadele dintâi luate Din țarinile-mbelșugate. Cei cari din ele se-nfruptau De-ndată vinovați erau Și-apoi venea asupra lor, Valul nenorocirilor.”


Asupră-vă le-aduc pe toate Popoarele ce sunt aflate În miazănoapte. Așadar, Trimit la Nebucadențar, La robul Meu care, pe tron, E așezat în Babilon Și-i spun, încoace, să pornească Și astfel să vă nimicească. Vreau, prefăcută ca să fie Cetatea voastră, în pustie. Ruină fi-va, negreșit, Bună doar de batjocorit.


Iuda va fi cu Israel Și împreună vor veni, Din nord, pentru a stăpâni Țara care fusese dată Pentru ai lor părinți, odată.


„Am să îi strâng pe toți și-apoi Îi voi aduce înapoi, Din toate țările în care I-a izgonit mânia-Mi mare. Aici, ei au să locuiască Și liniște au să găsească.


Iată cuvântul Domnului Ce a fost spus Moabului: „Domnul oștirilor – Acel Ce-i Dumnezeu în Israel – Așa a zis: „Vai Nebo! Vai! Căci iată, cruntă soartă ai! Tot Nebo este pustiit. E de rușine-acoperit, În lung și-n lat, ținutul lui – Al Chiriataimului – Pentru că el este luat. Cetatea lui s-a dărâmat. Cetatea lui a fost zdrobită Și de rușine-acoperită!


Însă în vremea de apoi, Îi voi aduce înapoi Pe toți fiii Moabului Precum și pe fiicele Lui.” Așa va fi căci, negreșit, Domnul e Cel care-a vorbit. Aceasta e o judecată Cari spre Moab e îndreptată.


Despre copiii cei pe care Poporul lui Amon îi are, Domnul vorbit-a în ăst fel: „Feciori, nu are Israel? Și oare, toți acești feciori Nu sunt ai lui moștenitori? Atunci, Malcom cum izbutește, Ținutul Gad de-l stăpânește? Și cum de e al său popor, Al Gadului locuitor?”


Iată cuvântul Domnului, Privind soarta Edomului. Domnul oștirii, astfel, spune: „Nu e-n Teman, înțelepciune? Sau chibzuința a pierit, De la cei care au vădit Că pricepuți sunt, în popor? S-a dus înțelepciunea lor?”


Iată dar ce a glăsuit Acela care S-a numit A fi drept Domn și Dumnezeu: „Atuncea când voi strânge Eu, Din lume, casa cea pe care Neamul lui Israel o are, Voiesc să Îmi arăt în ea – Popoarelor – sfințenia Mea. Vor locui în țara dată, Lui Iacov – robul Meu – odată.


În liniște-au să locuiască În țară și au să-și zidească – Acolo, iarăși – case noi. Și vii își vor sădi apoi. Da. Liniște ei vor avea, Atunci când judecata Mea – Așa precum a fost rostită – Are să fie împlinită Față de cei ce locuiesc În jur și îi disprețuiesc. Atuncea, ei vor ști mereu, Că Eu sunt Domnul Dumnezeu. Vor ști dar, că sunt Domnul lor, Iar ei Îmi sunt al Meu popor.”


„Căci dintre neamuri, mai apoi, Eu vă voi scoate și-napoi Am să v-aduc, ca să stați iară, Cu toții, în a voastră țară.


Așa a zis Cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Iată că focul cel aprins De gelozie M-a cuprins, Făcându-Mă ca să privesc Spre neamuri și ca să vorbesc În contra lor și-a-ntregului Popor din al Edomului Ținut, pentru că Mi-au luat Țara și-apoi s-au bucurat În inimi, căci au izbutit Să jefuiască ce-a rodit.


Și spune: „Cel care, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu A cuvântat în acest fel: „Pe fiii toți, din Israel, Am să îi strâng în țara lor. Din mijlocul popoarelor, Am să-i adun și înapoi, În țara lor, îi duc apoi.


Atuncea, ai lui Iuda fii Și ai lui Israel copii, Toți, împreună-au să se-adune Și-o căpetenie-și vor pune. Cu ea în frunte-apoi, afară, Ieși-vor ei, atunci, din țară, Căci mare o să fie-astfel, Acea zi, a lui Izreel.”


Cum că mânia-Mi se abate Peste popoarele-ngâmfate. Căci Eu puțin M-am mâniat, Dar ele-apoi M-au ajutat Ca să Mă mânii peste fire Și să stârnesc nenorocire.


Iată, cuvântul Domnului – Cuvântul Celuia pe care, Drept Domn al ei, oștirea-L are – De sus venit-a și a zis: „El, după slavă, m-a trimis, La neamurile cele care V-au jefuit fără-ncetare. Căci iată, cel care de voi Se-atinge, se-atinge apoi, Chiar de lumina Domnului, Se-atinge chiar de ochii Lui.


Așa cum Domnul Dumnezeu Se bucurase, tot mereu, Să te-nmulțească, acum El O să se bucure la fel, Când te va pierde-n mod voit, Până când fi-vei nimicit.


Atuncea, Domnul Dumnezeu Îi va aduce înapoi, Pe robii voștri, iar de voi Va avea milă și-ndurare; Vă va lua pe fiecare, Dintre popoarele cari sânt Pe fața-ntregului pământ – Pe unde-ați fost împrăștiați – Și iarăși fi-veți adunați.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa