Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 10:4 - Biblia în versuri 2014

4 Și are să-l împodobească Cu aur și argint, frumos, Și-l țintuiește, ne-ndoios, În cuie, când l-a terminat, Pentru a nu fi clătinat; Căci niște idoli, doar, sunt ei.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

4 Îl împodobește cu argint și aur și îl fixează cu ciocane și cuie ca astfel să nu se clatine.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

4 Îl împodobesc cu argint și îl poleiesc cu aur, fixându-l cu ciocane și folosind cuie, ca să nu se miște din locul lui.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

4 Îl înfrumusețează cu argint și cu aur, îl întăresc cu cuie și cu ciocan ca să nu se miște.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

4 îl împodobește cu argint și aur, și ei îl țintuiesc cu cuie și ciocane, ca să nu se clatine.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

4 Îl împodobesc cu argint și cu aur, îl întăresc cu cuie și cu ciocane ca să nu se miște.

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 10:4
9 Mawu Ofanana  

Iată că idolii avuți De neamuri, sunt de mâini făcuți. Mâini omenești i-au întocmit. Ele argint au folosit, Precum și aurul curat, Atunci când idoli au turnat.


Iată că idolii avuți De neamuri, sunt de mâini făcuți. Mâini omenești i-au întocmit. Ele, argint, au folosit, Precum și aurul curat, Atunci când idoli au turnat.


Fierarul, o secure, face Și-o fățuiește, cum îi place. Lucrează cu cărbuni, iar când Fierul s-a-ncins, îl ia din rând Și cu ciocanul îl lovește, Până când formă dobândește. Lucrează-asupra fierului, Doar cu puterea brațului. De-aceea, când a flămânzit, Puterile l-au părăsit Și fără vlagă se vădește. Același lucru îl pățește Și dacă este însetat, Căci și-atunci vlaga i-a secat.


Ei varsă aurul aflat În pungă și au deșertat Argintul ca să-l cântărească În cumpănă și să tocmească Un argintar, cari le va face Un dumnezeu, precum le place, Să se închine-n fața lui, În fața dumnezeului Pe care ei și l-au dorit.


Idolul astfel făurit, Pe umăr, e apoi purtat Și pe-al său loc e așezat. Rămâne-va în locu-acel, Căci nu se poate mișca el. Oamenii vin în fața lui, Se-nchină-apoi idolului, Strigă la el și, rugător, Îi cer să le dea ajutor. El nu răspunde, iar apoi Nici nu îi scapă din nevoi.


Acuma, ei se dovedesc Într-una că păcătuiesc. Chipuri au ei, de ei lucrate, Cari în argint au fost turnate. Sunt născociți idoli-acei Și sunt, de meșteri, făcuți ei. Acestora, ei le vorbesc Și jertfind oameni se vădesc. În fața lor se-nchină ei Și-apoi sărută-acei viței!


Vai, de cel care, lemnului, Îi zice – după mintea lui – „Scoală!”, iar pietrei îi vorbește Și o îndeamnă: „Te trezește!” Oare sunt ele în măsură Ca să le dea învățătură? Degeaba sunt împodobite Cu-argint și-n aur poleite, Căci nu au duh să locuiască În ele, să le-nsuflețească.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa