Ieremia 10:23 - Biblia în versuri 2014

²³ „Știu, Doamne: soarta omului Nu este în puterea lui. De-asemeni, el n-are putere, Pașilor lui de a le cere Ca să îl poarte, dintr-odată, Către o țintă mult visată.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²³ Știu, Doamne, că nu depinde de om calea lui, nici nu depinde de om când umblă să-și îndrepte pașii.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²³ Doamne, știu că viața unui om nu îi aparține lui; și nici nu poate el ca să își conducă pașii atunci când umblă.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²³ Eu știu, Doamne, că nu ține de om calea lui, că nu ține de nimeni să meargă și să-și stabilească pașii.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²³ Știu, Doamne, că soarta omului nu este în puterea lui; nici nu stă în puterea omului când umblă să-și îndrepte pașii spre țintă.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²³ Doamne, cunosc că nu în om este calea sa; nu este în omul care umblă ca să‐și îndrepte pașii săi.

Ieremia 10:23 Mawu Ofanana

Psalmi 17:5

Privește-mi urma pașilor Și vei vedea că a mea cale Pe plac îi e inimii Tale. Nu se va clătina nicicând, Piciorul meu, pe cale-Ți stând.

Psalmi 37:23

Întotdeauna întărește Dumnezeu, pașii omului, Dacă plăcere El găsește În lucrul și în calea lui.

Proverbe 16:1

Planul, din inimă plecat, Ține de om; răspunsul dat De gură, când omul vorbește, Doar de la Dumnezeu sosește.

Proverbe 16:9

Inima omului gândește La calea pe care pășește; Dar Dumnezeu e Acel care Îndreaptă pașii, pe cărare.

Proverbe 20:24

Domnul, mereu priveghetor, Îndreaptă pașii omului; Dar ce va ști, din calea lui, Să înțeleagă omul, oare?

Proverbe 3:6

Tu recunoaște-L, fiul meu, Veșnic, pe Bunul Dumnezeu, Iar El te va călăuzi Și calea ți-o va netezi.

Isaia 26:7

Neprihănirea e cea care Este, pentru cel drept, cărare. Tu, cari fără prihană ești, Cărarea lui, s-o netezești.

Daniel 5:23

Tu – precum văd – ai cutezat Acuma, de te-i ridicat În contra Celui cari, mereu, E-al cerurilor Dumnezeu. Vasele-aflate-n Casa Lui – Vase-nchinate Domnului – ‘Naintea ta, tu ai cerut A fi aduse și-ai băut Din ele, tu și toți cei cari Sunt slujitorii tăi cei mari, Cu soațele-mpăratului Și țiitoare de-ale lui. Ați băut viu și-ați lăudat Idolii care s-au turnat Din aur, fier, argint și-aramă. Ați lăudat – de bună seamă – Și dumnezei-nchipuiți, Din piatră sau din lemn, ciopliți, Care nu văd, n-aud nimic Și n-au pricepere, vă zic! Nu ai dat slavă Domnului, Cel care are-n mâna Lui Suflarea ta. Căile tale Se află în mâinile Sale!