Ieremia 10:22 - Biblia în versuri 2014

²² Vuit se-aude-n depărtare! Din miazănoapte, zarvă mare, Spre Iuda, se îndreaptă iară, Lovind cetățile din țară. Ele-au să fie pustiite Și de șacali, doar, locuite.”

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

²² Iată, se aude o veste: un mare cutremur se apropie din țara de nord, ca să prefacă cetățile lui Iuda într-o pustietate, într-o vizuină de șacali.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

²² Constatăm că a apărut o veste. Ea spune că un mare cutremur se apropie din țara de la Nord, ca să transforme orașele din teritoriul urmașilor lui Iuda într-un deșert și într-un cuib de șacali.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

²² Un zgomot se aude; iată, vine și un cutremur din ținutul de nord ca să facă din cetățile lui Iúda o ruină, locuință a șacalilor!

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

²² Iată, se aude un vuiet! O mare zarvă vine de la miazănoapte să prefacă cetățile lui Iuda într-un pustiu, într-o vizuină de șacali.

Traducere Literală Cornilescu 1931

²² Un glas de zvon, iată, vine, și o mișcare mare din țara de la miazănoapte, ca să prefacă cetățile lui Iuda într‐o pustie, într‐o locuință de șacali.

Ieremia 10:22 Mawu Ofanana

Isaia 34:13

În casele împărătești – Precum și-n curțile domnești – Vor crește tufele de spini, Iar în cetăți, doar mărăcini, Căci locurile de aici Pline-au să fie de urzici Și adăpost al struților Vor fi, și al șacalilor.

Ieremia 1:14

„Din miazănoapte” Domnu-a spus „Mare necaz, va fi adus Peste cei care se găsesc În țară și o locuiesc.

Ieremia 1:15

Căci am să-i chem pe împărați Și pe cei care sunt aflați În miazănoapte, ca să vie. Ale lor jilțuiri de domnie Vor fi – atuncea – așezate Chiar la intrarea în cetate, Lângă Ierusalim; iar ele, Adică jilțurile-acele, Au să se-nalțe fiecare, În contra zidurilor care Ierusalimu-l înconjoară. Au să se-nalțe, bunăoară, Pândind cetate cu cetate Care în Iuda sunt aflate.

Ieremia 2:15

„Iată că puii leului Strigă, mereu, în contra lui. Plini de furie, ei mugesc Și țara lui o pustiesc. Cetățile-i sunt părăsite, Căci arse-au fost și nimicite.

Ieremia 25:9

Asupră-vă le-aduc pe toate Popoarele ce sunt aflate În miazănoapte. Așadar, Trimit la Nebucadențar, La robul Meu care, pe tron, E așezat în Babilon Și-i spun, încoace, să pornească Și astfel să vă nimicească. Vreau, prefăcută ca să fie Cetatea voastră, în pustie. Ruină fi-va, negreșit, Bună doar de batjocorit.

Ieremia 4:15

„Un glas care din Dan pornește, Nenorocirea o vestește, Venind din muntele pe care Neamul lui Efraim îl are.”

Ieremia 4:6

„Un steag, în urmă, căutați, Către Sion să-l înălțați. După aceea, să fugiți Fără ca să vă mai opriți! Căci de la miază noapte-apare Nenorociri și prăpăd mare.

Ieremia 49:33

Domnul a zis – „iar în Hațor, Numai șacalii au să vie Căci pustiu fi-va, pe vecie, Și oamenii nu vor putea, Nicicând – acolo – ca să stea.”

Ieremia 5:15

Aduce-voi din depărtare, Un neam care e vechi și tare. Lovită-i fi, de neamu-acel, Tu, casă a lui Israel! N-ai să-nțelegi limba pe care Neamul acel străvechi o are Și nici nu vei putea, aminte Să iei, la ale lui cuvinte.

Ieremia 6:1

„Să fugă fiii care vin Din ramura lui Beniamin! Cei din Ierusalim, fugiți, Fugiți și nu vă mai opriți! Cei din Tecoa, să sunați Din trâmbiți și să ridicați – Lângă Bet-Hacherem – un semn! Să faceți precum vă îndemn, Căci de la miazănoapte-apare Nenorociri și prăpăd mare.

Ieremia 6:22

„Așa vorbește Domnul: „Iată Că dintr-o țară-ndepărtată, De la un capăt de pământ, Vin niște oameni care sânt Din miazănoapte. Un neam mare Se-arată de la depărtare.

Ieremia 9:11

În vremea care o să vie, Ierusalimul va să fie Doar un morman de pietre-n care Șacalul locuință-și are. Cetățile-n Iuda zidite Vor fi cu toate, pustiite, Căci nimeni n-o să mai cuteze, În ele, ca să se așeze.

Plângerile 1:4

Iată-n Sion, pe al său drum, Numai tristețe e acum, Pentru că nu sunt călători Să-l calce-n prag de sărbători. Pustiu-n poarta lui se-așează, Iar ai lui preoți, toți, oftează. Mâhnite-s ale lui fecioare, Iar o tristețe-apăsătoare, Iată, asupră-i s-a întins Și-n a ei mreajă l-a cuprins.

Езекиел 12:19

Acum, du-te și ieși afară, Să spui poporului din țară: „Așa a zis Cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu, Despre acei pe care-i știm Că azi sunt în Ierusalim, Pe a lui Israel moșie: „În vremea care o să vie, Neliniștea-i va încerca, Atunci când pâinea-și vor mânca. Groaza, ocol, o să le deie, Când apa ei au să și-o beie. Le va fi țara pustiită, Iar jefuirile-au s-o-nghită, Din pricina răului lor, Precum și-a silniciilor Pe care ei le-au săvârșit, Acolo când au locuit.

Maleahi 1:3

Dar pe Esau nu l-am iubit, Ci l-am urât, necontenit. De-aceea, a ajuns să-i fie Întreaga țară, o pustie, Iar ceea ce a moștenit, Șacalilor am dăruit.