Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Ieremia 1:9 - Biblia în versuri 2014

9 Domnul, apoi, mâna Și-a-ntins Și buzele mi le-a atins, Zicând: „Iată, cuvântul Meu, În gura ta îl așez Eu.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

9 Apoi Domnul Și-a întins mâna, mi-a atins gura și mi-a zis: ‒ Iată, pun cuvintele Mele în gura ta.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

9 Apoi Iahve Și-a întins mâna, mi-a atins gura și mi-a zis: „Acum pun cuvintele Mele în gura ta.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

9 Domnul și-a întins mâna și mi-a atins gura. Domnul mi-a zis: „Iată, am pus cuvintele mele în gura ta!

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

9 Apoi Domnul Și-a întins mâna și mi-a atins gura. Și Domnul mi-a zis: „Iată, pun cuvintele Mele în gura ta.

Onani mutuwo Koperani

Traducere Literală Cornilescu 1931

9 Atunci Domnul și‐a întins mâna și mi‐a atins gura; și Domnul mi‐a zis: Iată, am pus cuvintele mele în gura ta.

Onani mutuwo Koperani




Ieremia 1:9
22 Mawu Ofanana  

O gură, El Mi-a dăruit, Precum o sabie vădită Că este bine ascuțită. Cu umbra mâinii Lui, de-ndată, M-a învelit; ca o săgeată, Bine-ascuțită, M-a făcut Și-n tolba Lui, loc, am avut.


„Iată că Domnul este Cel Care, o limbă iscusită, Mi-a dat, căci ea a fost menită Să-nvioreze pe cel care E doborât de întristare. În fiecare dimineață, Urechii Mele îi dă viață, Atent astfel, să pot a sta – Mereu – și să pot asculta, Așa precum fac și cei mici, Cari se vădesc doar ucenici.


Al Meu cuvânt, venit de sus, În a ta gură Eu l-am pus. Eu te-nvelesc, cu mâna Mea – Cu umbra ce o face ea – Căci vreau a-ntinde ceruri noi Și un pământ nou face-voi. Către Sion voi zice Eu: „Iată, tu ești poporul Meu!”


„Și iată” – zice Dumnezeu – „Acesta-i legământul Meu, Ce-l fac cu ei: „Al meu Duh vine Și se-odihnește peste tine. Cuvântul Meu, de gura ta, Nu se va mai îndepărta Și nici față de-ai tăi copii, De-acum și până-n veșnicii. Așa va fi, căci – negreșit – Domnul e Cel care-a vorbit.”


Domnul, apoi, a cuvântat: „Dacă te vei lipi de Mine, Are să-Ți meargă iarăși bine, Căci tu, din nou, loc vei avea, Atuncea, înaintea Mea. Dacă vei ști să despărțești Tot ceea ce de preț găsești, De cele despre care-ți zic Că nu pot prețui nimic, Numai atuncea vei vedea Cum că vei fi ca gura Mea. De-aceea, ei să facă bine Să se întoarcă iar, la tine. Nu tu, la oamenii acei Să te întorci, cumva, ci ei Caute-aproape a se ține Și să se-ntoarcă înspre tine!


Atunci, prorocul Ieremia, La împăratul Zedechia – Deci la Ierusalim – s-a dus Și-aste cuvinte i le-a spus,


„Un sul de carte ia și scrie Tot ceea ce ți-am spus Eu ție Și-i privitor la Israel, La Iuda, iar apoi – la fel – La neamurile despre care Eu ți-am vorbit fără-ncetare. Să scrii tot ce ai auzit, Din ziua-n care am ieșit De prima dată-n al tău drum Și ți-am vorbit până acum!


„Cel care-i Domn al oștilor, Atuncea când i-a auzit, În felu-acesta a vorbit: „De ce-ați zis acest lucru? Iată, Cuvântul Meu îl fac – de-ndată – În gura ta, foc arzător Care va arde ăst popor!


După aceea, glasul Lui Îmi zise: „Fiu al omului, Cuvintele ce îți voi spune, Ascultă-le și ți le pune În a ta inimă! Apoi,


Apoi, o mână s-a întins Asupra mea și m-a atins. În urmă, ea m-a ridicat Și pe-al meu loc m-a așezat, Unde rămasem tremurând, Pe mâini și pe genunchi șezând.


Apoi, iată că cineva, Având chip asemănător Copiilor oamenilor, Îndată, mâna și-a întins Și buzele mi le-a atins. Atuncea, gura mi-am deschis Și-aste cuvinte i le-am zis, Celui pe care l-am văzut Că înainte mi-a șezut: „O, domnul meu, vedenia Groază-a adus, asupra mea Și-orice putere mi-a pierit!


Domnu-a răspuns, în acest fel: „În gura ta, am pus cuvinte. Întoarce-te și ia aminte, La tot ce spui. Căci, negreșit, Vei spune doar ce-am poruncit.”


Deci, când în lanțuri vă vor pune, Nu vă gândiți la ce veți spune. Ce trebuie ca să vorbiți, În acel ceas, o să primiți


Iisus, atuncea, l-a luat Și într-un loc retras l-a dus. Un deget, în urechi, i-a pus, Și-atinse cu scuipatul Lui, Limba legată-a mutului.


Căci, de la Duhul Sfânt, primiți, În acel ceas, ce să vorbiți.


Pentru că o să căpătați O gură și-o înțelepciune, În contra căror, a se pune, Dușmanii voști’ nu vor putea.


Atunci când el are să vie, Sosirea lui are să fie Răspuns la cererea pe care Tu și întreaga adunare Ați înălțat-o Domnului, Lângă Horeb, când glasul Lui N-ați vrut ca să-l mai auziți Căci vă temeați să nu pieriți. Acolo, când tu auzeai, Glasul lui Dumnezeu, ziceai: „Nu vreau să-L mai aud, mereu, Pe Domnul Dumnezeul meu. Nu vreau să văd focul cel mare, Ca să nu mor.” Deci, ascultare,


Domnul ți-a dat și mi-a vorbit: „În tot ceea ce a gândit Poporu-acesta, a zis bine.


De-aceea, un proroc, ca tine, Eu le ridic, din rândul lor. El le va spune, tuturor, Tot ce voi porunci, mereu, Pentru că-n a sa gură, Eu, Cuvântul Meu adevărat, Am să-l așez, neîncetat.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa