Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iacov 5:20 - Biblia în versuri 2014

20 Acela care, dintre voi, O să întoarcă înapoi, Un păcătos, din rătăcire, Va mântui, de la pieire, Un suflet și-i vor fi iertate O sumedenie de păcate.”

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

20 să știți că omul care aduce înapoi un păcătos de pe calea lui rătăcită va salva un suflet de la moarte și va acoperi o mulțime de păcate.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

20 În acest caz, să știți că cine aduce înapoi un păcătos de pe drumul lui greșit, va salva un suflet de la moarte și va face ca multe păcate să fie acoperite.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

20 să știe că cel care îl întoarce pe un păcătos de pe drumul rătăcit își va salva sufletul de la moarte și va acoperi o mulțime de păcate.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

20 să se ştie că cel ce l-a întors pe păcătos din rătăcirea căii lui i-a mântuit sufletul din moarte şi i-a acoperit mulţime de păcate.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

20 să știți că cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui va mântui un suflet de la moarte și va acoperi o sumedenie de păcate.

Onani mutuwo Koperani




Iacov 5:20
18 Mawu Ofanana  

Ferice e de-acela care, Pentru fărădelegea-i mare, Iertare-n urmă-a dobândit Și-al său păcat e-acoperit!


Astfel, ura certuri stârnește; Dar dragostea acoperește Orice greșeală s-a făcut.


Comorile ce-s câștigate Lucrând nedrept, nu-ți folosesc Căci repede se risipesc; Dar de la moarte izbăvește Neprihănirea. Îngrijește


Neprihănit e-al vieții pom; Când înțelept este un om, Suflete multe dobândește.


Când vine ziua de mânie, E de prisos vreo bogăție; Neprihănirea izbăvește – Pe omul care o iubește – De moarte; iar cinstitului,


Cel care a acoperit Greșelile, a dovedit Cum că iubirea urmărește; Dar cel care le pomenește Într-una, în a sa vorbire, Va dezbina cu bună știre,


Adevărat spun – Domnul vede – Celui ce-ascultă și-apoi crede, Cuvintele care le-am zis, Crezând în Cel ce M-a trimis, Veșnica viață-i va fi dată Și nu vine, la judecată.


Prin tot ce fac, caut mereu, Ca gelozie-n neamul meu, Să pot, în urmă, să stârnesc Și astfel, să îi mântuiesc Pe unii, din al meu popor.


Întrucât, lumea nu putea, Cu-nțelepciunea ce-o avea – Pe Dumnezeul cerului, În toată-nțelepciunea Lui – Să Îl cunoască, Dumnezeu A hotărât că nu e greu Ca să aducă mântuire, La credincioși, printr-o vestire A nebuniei crucii. Iată,


Cu cei slabi, slab, m-am arătat, Ca să-i câștig. Am căutat, Ca să fac totul, tuturor, Și-am vrut ca, spre folosul lor, În orice fel, să reușesc, Pe unii, să îi mântuiesc.


Atent să fii, la a ta cale, Și-asupra-nvățăturii tale, Pe care-acuma, tu o ai Și pe cari, altora, o dai. În aste lucruri, tot mereu, Să stăruiești dar, dragul meu, Căci numai astfel – negreșit – Tu vei ajunge mântuit, Iar mântuire-or căpăta Și cei ce te vor asculta.”


Eu, Pavel, „voi plăti”– am scris, Cu mâna mea dar – căci mi-am zis, Că nu ai nici o datorie Și nu-mi ești obligat – tu – mie.


Din pofta lui, s-a întrupat Păcatul, care-nfăptuit, Aduce moarte, negreșit.


Deci, orișice necurăție, Vreau, lepădată, ca să fie, Din sânul vostru, după care, Scăpați de orice revărsare De răutate, și primiți, Doar cu blândețe și smeriți, Cuvântul ce a fost sădit, În voi, și care, negreșit, Pătrunde în a voastră fire, Ca să v-aducă mântuire.


Căci rugăciunea cu credință, Îl va scăpa de suferință. Domnul, în felu-acesta, are Ca să îi deie vindecare, Iar dacă a făcut păcate, Acelea îi vor fi iertate.


Dacă s-a rătăcit, cumva, Din rândul vostru, cineva, Să vină altcineva-ndată, Și-apoi, la cale-adevărată, Să îl aducă, negreșit, Pe cel care s-a rătăcit.


Dar mai presus de toate, vreau, Un sfat, acuma, să vă dau: S-aveți o dragoste fierbinte, Unii, de alții – țineți minte! – Pentru că dragostea, doar, poate, S-acopere multe păcate.


E sfânt și fericit cel care A dovedit că parte are De-această primă înviere. Asupra lui, nici o putere – A doua moarte arătată – N-o să mai aibă, niciodată. Aceștia, toți, vor fi, mereu, Drept preoți ai lui Dumnezeu, Precum și-ai lui Hristos Iisus, Domnind cu El, precum s-a spus, Ani mulți – în număr de o mie – În sfânta Lui Împărăție.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa