Iacov 4:11 - Biblia în versuri 2014

¹¹ De rău, să nu vă mai vorbiți, Pentru că, trebuie să știți, Căci cine va vorbi de rău – Sau judecă pe frate’ său – Acela, Legea, o vorbește, De rău – și-o judecă, firește. Atunci, nu ești împlinitor Al Legii, ci judecător.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹¹ Fraților, nu vă vorbiți de rău unii pe alții. Cel care-l vorbește de rău sau îl judecă pe fratele lui vorbește împotriva Legii și judecă Legea. Însă, dacă tu judeci Legea, atunci nu ești un împlinitor al Legii, ci un judecător.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹¹ Fraților, nu vă calomniați unii pe alții. Cel care vorbește astfel rău sau care condamnă (pentru ceva neadevărat) pe fratele lui, de fapt vorbește împotriva legii (mozaice) și o condamnă. Iar dacă tu condamni legea (mozaică), atunci nu o respecți, ci o încalci.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹¹ Nu vă vorbiți de rău unii pe alții, fraților! Cine îl vorbește de rău pe fratele sau îl judecă pe fratele său, vorbește de rău Legea și judecă Legea. Dar dacă judeci Legea, nu ești un împlinitor al Legii, ci judecător.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

¹¹ Nu vă vorbiţi de rău unul pe altul, fraţilor. Cel ce vorbeşte de rău pe fratele său sau îl judecă pe fratele său, acela vorbeşte de rău Legea şi judecă Legea; iar dacă judeci Legea, nu eşti împlinitor al Legii, ci judecător al ei.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹¹ Nu vă vorbiți de rău unii pe alții, fraților! Cine vorbește de rău pe un frate sau judecă pe fratele său vorbește de rău Legea sau judecă Legea. Și, dacă judeci Legea, nu ești împlinitor al Legii, ci judecător.

Iacov 4:11 Mawu Ofanana

Psalmi 140:11

Aceia cari mincinoși sânt, Nu au tărie pe pământ. Supus nenorocirilor, E cel care-i asupritor. Doar de necazuri, parte are, Și ele-l duc către pierzare.

Luca 6:37

„Nu judecați, pe nimeni, voi, Să nu fiți judecați apoi! Pe nimeni, să nu osândiți, Osândă, ca să nu primiți! Iertând pe cei ce v-au greșit, Și voi iertare-ați dobândit!

Romani 2:1

„Deci, omule ia seama bine – Oricine-ai fi și cum te-ai ține – Când judeci pe altcineva, Să nu gândești că tu, cumva, Ai să te dezvinovățești; Căci tu singur te osândești, Atuncea când ai arătat Că, pe alt om, l-ai judecat; Căci dacă judecăți rostești, Același lucru-l săvârșești.

Romani 2:13

Pentru că trebuie să știți Căci nu vor fi neprihăniți – Considerați – de Dumnezeu, Cei ce aud Legea mereu; Neprihăniți se dovedesc Cei care, Legea, o-mplinesc.

Romani 7:7

„Deci, ce vom zice? Nu cumva, Legea aceasta e ceva, Ce se vădește păcătos? Nu! Nicidecum! Căci, ne-ndoios, Întreg păcatul – se-nțelege – L-am cunoscut numai prin Lege. De pildă, iată, am văzut Precum că nu aș fi știut Ce-i pofta, până nu fusese Legea cari, tot mereu, spusese „Să nu poftești!”. Vedeți dar voi,

1 Corinteni 4:5

De-aceea, spun, dragii mei frați: Nimica, să nu judecați, Mai înainte ca să vie Al nostru Domn, care-o să știe Ca lucrurile nepătrunse Și-n întuneric bine-ascunse, Cum să le facă și să vină, Să se arete, în lumină. El va descoperi apoi, Și gândurile-ascunse-n voi, Iar de la Dumnezeu, să știți, Că laude, o să primiți.

2 Corinteni 12:20

N-aș vrea, când vin, să vă găsesc, Așa precum nu îmi doresc, Și nu vreau, ca nici eu, apoi, Să fiu găsit, altfel, de voi. Mă tem – atuncea când sosesc – Gâlceavă, ca să nu găsesc, Pizmă, mânie, dezbinări, Vorbiri de rău și tulburări, Bârfe ce iscă supărare, Sau foarte multă îngâmfare.

Efeseni 4:31

Încă odată, vă voi spune: Să piară orice-amărăciune, Orice iuțime, dintre voi, Mânie, sau strigări apoi, Și orice fel de clevetire, Sau răutăți, ce țin de fire.

1 Timotei 3:11

Femeile, de-asemenea Trebuie, cinste, a avea; Clevetitoare, să nu fie; Cu cumpătare să se ție Și, credincioase, să se-arate Apoi, în lucrurile toate.

2 Timotei 3:3

Lipsiți, ei au să se vădească, De orice dragoste firească, Clevetitori, ne-nduplecați, Neîmblânziți și ne-nfrânați; La depărtare, se vor ține, Necontenit, de orice bine;

Titus 2:3

Femeile acelea care, În vârstă, sunt, mereu să știe, În cuviință, să se ție, În ce privește-a lor purtare: Să nu fie clevetitoare, Să nu fie, la vin, dedate Și să-i învețe, cu dreptate, Pe alții, tot ce e plăcut Și, ce e bine, de făcut;

Iacov 1:16

De-aceea, zic, dragii mei frați: Singuri, să nu vă înșelați.

Iacov 1:19

Lucrul acesta îl știți bine, Dragii mei frați, dar, vreau a ține Minte, un lucru: fiecare Să fie iute-n ascultare; Încet în vorbe să mai fie, Și-apoi, zăbavnic la mânie;

Iacov 1:25

Însă, acel ce-și adâncește Privirea și-apoi stăruiește În legea cea desăvârșită Care ne este dăruită – A slobozeniei, fraților – Fără a fi ascultător, Uituc – pentru că dovedește, Prin fapte, că o împlinește – Acela fi-va fericit, În lucrul său, necontenit.

Iacov 2:8

Acela care-o să-mplinească, Mereu, Legea împărătească – Așa precum a glăsuit Scriptura, când a poruncit „Aproapele să ți-l iubești, Precum pe tine te-ndrăgești” – Acela, doar, va face bine.

Iacov 5:10

Luați, ca pildă, fiecare – De suferință și răbdare – Pe toți prorocii Domnului Care-au venit în fața Lui Și-n al Său Nume au vorbit.

Iacov 5:7

Voi, fraților, doresc să știți, Ca răbdători să vă vădiți – Cu o răbdare-ndelungată – Până când Domnul se arată. Pildă luați dar, fraților, De la plugar, cum, răbdător, Așteaptă rodul scump, pe care, Pământul, să îl deie, are; Așteaptă ploaia timpurie, Precum și ploaia cea târzie.

Iacov 5:9

Să nu vă plângeți – eu aș vrea – Unu-mpotriva altuia, Pentru ca nu cumva apoi, S-ajungeți judecați și voi, Căci marele Judecător E chiar la ușă, fraților.

1 Petru 2:1

„Acum, vă-ndemn să încercați, Ca orice rău să-l lepădați; Și orice prefăcătorie, Pizmă, sau vicleșug, să fie Înlăturate de la voi. Iar orice clevetire-apoi, S-o lepădați. Astfel, atunci,