Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Iacov 1:6 - Biblia în versuri 2014

6 S-o cereți doar, cu stăruință, Să arătați multă credință Și nu cumva să vă-ndoiți. Cel care se-ndoiește, știți, Că seamănă cu valul mării, Purtat spre necuprinsul zării, De vântul care s-a iscat Și-l tulbură, neîncetat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

6 Dar s-o ceară cu credință, fără să aibă îndoieli, fiindcă cel ce are îndoieli este ca valul mării, purtat de vânt și împins încoace și încolo.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

6 Dar cine face această cerere, trebuie să o formuleze cu credință, fără să aibă dubii. Pentru că acela care are ezitări din acest punct de vedere, seamănă cu valul mării care își schimbă frecvent direcția sub influența vântului.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

6 dar să o ceară cu credință, fără ezitare, fiindcă cel care ezită se aseamănă cu valul mării purtat de vânt și aruncat de ici-colo.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

6 Dar să ceară cu credinţă, fără a se îndoi de nimic, pentru că cel care se îndoieşte este asemenea valului mării, clătinat de vânt şi tras încoace şi încolo.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

6 Dar s-o ceară cu credință, fără să se îndoiască deloc, pentru că cine se îndoiește seamănă cu valul mării, tulburat și împins de vânt încoace și încolo.

Onani mutuwo Koperani




Iacov 1:6
14 Mawu Ofanana  

La fel ca apa de năvalnic – Pentru ceea ce a făcut, Întâietatea și-a pierdut. În patul meu, el s-a urcat: Suindu-te, mi l-ai spurcat!


Când Petru-a zis: „Dacă Tu ești, Doamne, atunci, să poruncești, Pe apă, ca să vin, la Tine!”


Acum, degrabă, scoală-te Și-apoi, cu ei, pogoară-te Îndată, fără șovăire, Fiindcă Eu le-am dat de știre, Să vină a te căuta. Pleacă dar, iute, nu mai sta!”


Atunci, copii, n-o să mai fim Și nici nu o să mai plutim, Încoace-ncolo, tulburați Și, de învățături purtați – Prin viclenia unora Și șiretenia altora – Cari știu a folosi, din fire, Mijloacele de amăgire;


Vreau să se roage, ne-ncetat – În orice loc s-ar fi aflat – Bărbații, și-apoi, mâini curate, Spre cer, să fie înălțate, Fără-ndoieli, fără mânie.


Să nu se-arate șovăirea, Când ținem la mărturisirea Nădejdii noastre – ne-ndoios – Pentru că este credincios Cel ce-a făcut făgăduința, Dacă ne vom păstra credința.


Fără credință, niciodat’, Nimeni, plăcut, Lui, n-o să-I fie. Cine se-apropie, să știe, Că trebuie-a crede mereu, Că El este, că Dumnezeu Îl răsplătește pe cel care Îl caută, fără-ncetare.


De-nvățături străine – voi – Să nu fiți amăgiți apoi. Căci este bine, întărită De-a vă fi inima, zidită Prin har numai, la fiecare Și nicidecum, prin vreo mâncare. Mâncările nu le-au slujit, Deloc, celor ce le-au păzit.


Un om de-acesta, nu cumva, S-aștepte a primi, ceva, Din partea Domnului, căci el


Căci rugăciunea cu credință, Îl va scăpa de suferință. Domnul, în felu-acesta, are Ca să îi deie vindecare, Iar dacă a făcut păcate, Acelea îi vor fi iertate.


Oameni-aceștia, fântâni, sânt, Adânc săpate în pământ, În care, apa nu se-adună. Ca norii sunt, duși de furtună, Căci pentru ei, a fost păstrată Doar negura întunecată.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa