Hagai 1:12 - Biblia în versuri 2014

¹² Au ascultat Zorobabel – Cari fiu îi e lui Șaltiel – Și Iosua – acela care, Pe Ioțadac, părinte-l are Și-n vremea ‘ceea se vădea Că rang de preot mare-avea – Atenți, Cuvântul Domnului, Spus de Hagai, prorocul Lui. Plină de-atenție a stat Alături lor de-a ascultat Și acea-ntreagă rămășiță Din a poporului lor viță. Toți ascultară ce a zis Hagai, căci Domnul l-a trimis, Iar oamenii când l-au văzut, De Domnu-ndată s-au temut.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

¹² Atunci Zerub-Babel, fiul lui Șealtiel, Iosua, fiul lui Iehoțadak, marele preot, și întreaga rămășiță a poporului au ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul lor, și de cuvintele profetului Hagai, pentru că Domnul, Dumnezeul lor, îl trimisese. Și poporul s-a temut de Domnul.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

¹² Zorobabel – fiul lui Șealtiel –, Iosua – fiul lui Ioțadac – care era mare preot și toți cei care mai rămăseseră din popor, au ascultat de ce le-a spus Dumnezeul lor numit Iahve. El le-a transmis acest mesaj când le-a vorbit prin intermediul lui Hagai pe care îl trimisese. Și poporul s-a temut de Iahve.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

¹² Zorobabél, fiul lui Șealtiél, Iósue, fiul lui Iehóțadac, marele preot, și tot restul poporului au ascultat glasul Domnului Dumnezeului lor și cuvintele lui Aggéu, profetul, când l-a trimis Domnul Dumnezeul lor. Poporul s-a temut de Domnul.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

¹² Zorobabel, fiul lui Șealtiel, Iosua, fiul lui Ioțadac, marele preot, și toată rămășița poporului au ascultat glasul Domnului Dumnezeului lor și cuvintele prorocului Hagai, fiindcă Domnul Dumnezeul lor îl trimisese. Și poporul s-a temut de Domnul.

Traducere Literală Cornilescu 1931

¹² Atunci Zorobabel, fiul lui Șealtiel, și Iosua, fiul lui Ioțadac, marele preot, și toată rămășița poporului au ascultat de glasul Domnului Dumnezeului lor și de cuvintele lui Hagai, prorocul, după cum l‐a trimis Domnul Dumnezeul lor; și poporul s‐a temut înaintea Domnului.

Hagai 1:12 Mawu Ofanana

Geneza 22:12

„Să nu pui mâna pe băiat, Căci știu acum, cu-adevărat, Că tu te temi de Dumnezeu Și că ai să-L asculți mereu. Pe al tău fiu – văzut-am bine – Nu l-ai cruțat tu, pentru Mine.”

Esdra 10:18

Astfel, dintre-ai preoților Feciori, unii se dovedeau, Femei străine, că aveau. Iată-i dar, pe acei bărbați Cari cu străine-s însurați: Dintre-ai lui Iosua-i cel care, Pe Ioțadac, părinte-l are; Din frații săi: Maaseia, Eliezer, Ghedalia Și cu Iarib. Ei s-au legat

Esdra 5:2

De-ndat’, atunci, Zorobabel – Cari fiu îi e lui Șaltiel – Și Iosua – acela care, Pe Ioțadac, părinte-l are – Către Ierusalim plecară, Unde – din nou – se apucară Să-nalțe Casa Domnului. Cu ei, erau prorocii Lui, Care mereu i-au însoțit Și ajutor le-au dăruit.

Psalmi 112:1

Voi, cei cari pe pământ v-aflați, Pe Domnul să Îl lăudați! Ferice e de omul care, Mereu, teamă de Domnul are Și în porunca Domnului, Își va afla plăcerea lui!

Proverbe 1:7

Frica de Domnu-n conștiință, E început pentru știință. Dar cei nebuni – pierzând măsura – Nesocotesc învățătura. Și-nțelepciunea. Fiul meu,

Qohelet 12:13

Acuma însă, stai și-ascultă Care-i sfârșitul tuturor, Cel al învățătorilor: Tu, teme-te de Dumnezeu! Păzește-I Legile, mereu! Să nu ieși din porunca Lui! Îndatorirea omului, Aceasta este; căci odată,

Isaia 1:19

Dacă vreți voi să căutați Poruncile-Mi să le urmați, De rodul cel mai bun din țară O să aveți – toți – parte, iară.

Isaia 50:10

Aceia cari – de bună seamă – De Domnul știu ca să se teamă, Asculte glasul Robului Venit din partea Domnului! Cel cari în beznă-a rătăcit, Căci de lumină-a fost lipsit, Să vină-n fața Domnului – Cu-ncredere-n Numele Lui – Și să se bizuie, mereu, Numai pe Domnul Dumnezeu!

Hagai 1:1

În vremea-n care împlinea Dariu, doi ani, de când domnea, În ziua-ntâi din luna care A șasea e la numărare, Veni Cuvântul Domnului Pân’ la Hagai, prorocul Lui. Cuvântul Cel venit de sus A trebuit, de Hagai, spus, Celui chemat Zorobabel, Cari îi e fiu lui Șaltiel Și-apoi lui Iosua, cel care, Pe Ioțadac, părinte-l are Și care-atuncea – negreșit – Drept mare preot s-a vădit. Zorobabel e dregător Al neamului Iudeilor. Iată dar, ceea ce a spus Cuvântul Cel venit de sus:

Hagai 1:14

În urmă, Domnul a trezit Duhul care l-a-nsuflețit Pe cel ce fost-a dregător Peste-al Iudeilor popor – Și se chema Zorobabel Fiindu-i fiu lui Șaltiel – Și pe-al lui Iosua, cel care Pe Ioțadac, părinte-l are Și-n vremea ‘ceea se vădea Că rang de preot mare-avea. De-asemeni, Domnul a trezit Și duhul care-a-nsuflețit Acea întreagă rămășiță Din a poporului lor viță. Așa că toți lucru-au pornit Și-au început de-au construit Casa Domnului oștilor, Cari este Dumnezeul lor,

Hagai 2:2

„Du-te pân’ la Zorobabel – Cari fiu îi e lui Șaltiel Și este pus drept dregător Peste-al Iudeilor popor – Și-apoi la Iosua cel care Pe Ioțadac, părinte-l are, Cari mare preot se vădește. Du-te la ei și le vorbește:

Fapte 9:31

Biserica se bucura, Căci pace, peste tot, era: Liniștea se-ntindea-n Iudeea, Samaria și Galileea. Biserica, astfel, creștea Și, sufletește, se-ntărea, Umblând în frica Domnului. Cu ajutorul Duhului Cel Sfânt, în număr, se sporise, Căci, în scurt timp, se înmulțise.

Deuteronom 31:12

Poporul, să îl adunați – Să vină toți – femei, bărbați; Să vină-ai voști’ copii apoi, Și toți străinii de la voi, Ca să audă, să ia seamă Și să învețe să se teamă De-al vostru Domn și Dumnezeu, Păzind și împlinind, mereu, Legea ce, astăzi, v-a fost dată.

Deuteronom 31:13

Ea va putea fi învățată Și de străini, de fiii lor Cari n-au fost cu al vost’ popor Când astă lege vi s-a dat. Atuncea, ei vor fi-nvățat Ca să se teamă, tot mereu, De-al vostru Domn și Dumnezeu, În vremea-n care-o să trăiți În țara pe care-o primiți Acum, din mâna Domnului, Trecând apa Iordanului.”

Coloseni 1:6

Care-a ajuns până la voi – Precum și-n toată lumea-apoi – Dând roade și crescând, mereu. De harul, de la Dumnezeu, De la-nceput, ați auzit – Ba încă, voi l-ați și simțit –

Evrei 12:28

Pentru că nouă, negreșit, Acuma, ni s-a dăruit O-mpărăție care – iată – Nu va putea fi clătinată, Mulțumitori să ne-arătăm, Lui Dumnezeu și să-ncercăm Să Îi aducem închinare, Evlavioși, cu frică mare,