Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Filipeni 3:11 - Biblia în versuri 2014

11 Astfel, cu orice chip, am vrut, S-ajung – dacă s-ar fi putut – La învierea morților.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

11 pentru ca astfel să ajung, cumva, la învierea dintre cei morți.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

11 Sper ca astfel să beneficiez (și) de înviere.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

11 doar voi ajunge cumva la învierea din morți.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

11 ca să ajung, cumva, la învierea din morţi.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

11 ca să ajung cu orice chip, dacă voi putea, la învierea din morți.

Onani mutuwo Koperani




Filipeni 3:11
17 Mawu Ofanana  

Nici unul, însă, nu e-n stare Să se răscumpere, de-ar vrea; Nu pot, lui Dumnezeu, să-I dea, Prețul răscumpărării lor.


Și-atunci, ferice e de tine, Căci ei – răsplată – n-au să-ți dea; În schimb, răsplata, vei avea, Atuncea când vor fi treziți, Din morți, toți cei neprihăniți.”


Spuse Iisus. „Știu că învie, Când învierea va să vie. Când vine ziua de apoi, Lazăr va fi, iarăș’, cu noi” –


Pavel, apoi, ca unul care Știa cum că, în adunare, O parte erau Saduchei, Iar altă parte Farisei, Strigă deodată-n plin Sobor: „Eu, Fariseu sunt, fraților!” Deci, ascultați ce vă spun eu, Care sunt fiu de Fariseu! Din pricina nădejdii mele, Mi se trag mie-aceste rele. Nădejdea noastră, fraților, E-n învierea morților. Eu, pentru ea, ajuns-am, iată, Ca să fiu dat în judecată.”


Pentru-mplinirea ei, și eu, Și-alături mie-mi sunt – să știi – Douăsprezece seminții, Din Israel, cari așteptăm – Și zi și noapte ne rugăm Lui Dumnezeu și Îi slujim – Făgăduința, s-o primim. Deci, pentru-a mea nădejde, iată, Sunt dat, acum, în judecată, De-acești Iudei, azi, împărate!


Din locu-acela, am plecat Și, un liman – bun de iernat – Cătarăm noi. Mulți s-au gândit, Că locul cel mai potrivit, Fenix ar fi, un loc aflat În Creta – el e așezat În miazănoapte, spre apus, Și înspre miazăzi, în sus.


Prin tot ce fac, caut mereu, Ca gelozie-n neamul meu, Să pot, în urmă, să stârnesc Și astfel, să îi mântuiesc Pe unii, din al meu popor.


Dar fiecare – să se știe – La rândul cetei sale-nvie. Hristos e primul rod, venit. Apoi, când El va fi sosit, Vor învia, neîndoios, Toți cei cari sunt ai lui Hristos.


Cu cei slabi, slab, m-am arătat, Ca să-i câștig. Am căutat, Ca să fac totul, tuturor, Și-am vrut ca, spre folosul lor, În orice fel, să reușesc, Pe unii, să îi mântuiesc.


Aspru, mă port, cu trupul meu Și-n stăpânire-l țin mereu, Ca nu cumva, eu, la sfârșit – După ce-am propovăduit – Să mă trezesc că sunt lăsat Afară, fiind lepădat.”


Însă, mă tem, acuma, iată, Când șarpele a reușit, Cu șiretlicul folosit, Pe Eva, să o amăgească, Să nu cumva să izbutească Să vă înșele și pe voi Și să vă-ntoarcă, înapoi, De la credința cea curată Ce, în Hristos, vă este dată.


Astfel, în nerăbdarea mea, Cerut-am știri, să mi se dea, Despre credința ce-o aveți, Temându-mă să nu cădeți, Să nu ajungă cineva, Ca, de Ispititor, cumva, Să fie-n urmă, ispitit, Și astfel, să fi ostenit Degeaba numai, dragii mei.


Deci, nimeni să nu reușească, În nici un chip, să v-amăgească. Ziua aceea, de apoi, Are să vină, însă, voi S-aveți deplină cunoștință, Că lepădarea de credință Trebuie, mai întâi, să vină Și să se-arate, la lumină, Omul fărădelegilor – Fiul pierzării – fraților,


De-acum, m-așteaptă o cunună: Pe cap, ea o să mi se pună, Căci ea-i cununa cea pe care Neprihănirea, doar, o are. Astă cunună minunată, În „ziua ‘ceea”-mi va fi dată Mie, de către Domnul meu, Dreptul Judecător, mereu. Și nu doar eu am s-o primesc, Ci toți acei care iubesc Venirea Lui. Te rog, pe tine,


Femeile, vii și-au primit, ‘Napoi, pe cei ce le-au murit; Unii n-au vrut să se supună, Căci o-nviere, mult mai bună, Au urmărit să dobândească, Și-atunci, n-au vrut ca să primească, Deloc, să fie izbăviți, Răbdând să fie chinuiți.


Morții ceilalți – cum am văzut – N-au înviat pân’ n-a trecut Mia de ani, precum se cere, Căci asta-i prima înviere.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa