Filipeni 2:8 - Biblia în versuri 2014

⁸ La-nfățișare-a fost găsit, Ca și un om. El S-a smerit Și S-a făcut ascultător, Până la moarte – fraților – Și încă moartea ce-o aduce Doar răstignirea, de pe cruce.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

⁸ S-a smerit și a devenit ascultător până la moarte, și încă moarte pe cruce.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

⁸ Fiind om, El S-a smerit și a acceptat să trăiască în ascultare chiar și atunci când aceasta a însemnat moarte – și nu una normală, ci prin crucificare…

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

⁸ S-a umilit pe sine făcându-se ascultător până la moarte, până la moartea pe cruce.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

⁸ S-a smerit pe Sine, făcându-se ascultător până la moarte şi încă moarte pe cruce.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

⁸ La înfățișare a fost găsit ca un om, S-a smerit și S-a făcut ascultător până la moarte, și încă moarte de cruce.

Filipeni 2:8 Mawu Ofanana

Psalmi 22:16

Căci niște câini mă înconjoară. Nelegiuiții mă-nfioară, Dându-mi târcoale ne-ncetat. În al lor mijloc așezat – Iată – acuma, am ajuns. Mâini și picioare, mi-au străpuns,

Proverbe 15:33

Frica de Dumnezeu învață Înțelepciunea și dă viață; Smerenia cinste dobândește Și-n fața slavei ea pășește.

Matei 17:2

Iisus, pe vârful muntelui, ‘Naintea lor, Și-a preschimbat Fața. Uimiți, ei s-au uitat La fața Lui, cum strălucea Ca soarele, cum răspândea Lumină, haina Sa, în jur, Fiind, din al luminii șnur,

Matei 26:39

Apoi, puțin, S-a-ndepărtat, S-a prăbușit și S-a rugat: „Tată, iată a Mea dorință: Te rog, dacă e cu putință, Îndepărtează ăst pahar, Ce Mi-a fost dat, de Mine; dar, Nu vrerea-Mi fie-nfăptuită, Ci voia-Ți, vreau a fi-mplinită.”

Matei 26:42

De ucenici, S-a-ndepărtat Și-a mers, din nou, de S-a rugat, Zicând: „Tată, de nu se poate Să-ndepărtezi relele toate, De Mine – trebuind să iau Acest pahar și să îl beau – Atunci, nu vreau, zădărnicită Să-ți fie voia, ci-mplinită!”

Luca 9:29

În vremea-n care S-a rugat, Înfățișarea-I s-a schimbat, Iar hainele I s-au albit Și cu putere-au strălucit.

Ioan 10:18

Nimeni, cu sila, nu Mi-o ia: O dau Eu – e-n puterea Mea. Putere am ca să o dau Și pot, apoi, iarăș’ s-o iau: Astă poruncă, am primit, Când – de la Tatăl – am venit.”

Ioan 14:31

Dar vine ca să dovedesc, Lumii întregi, că Îl iubesc, Pe Tatăl și sunt pregătit Să fac precum Mi-a poruncit. Acum, haideți să ne sculăm Și, din acest loc, să plecăm!”

Ioan 15:10

Poruncile-Mi, de le păziți, În a Mea dragoste-o să fiți – Așa cum am păzit și Eu, Poruncile Tatălui Meu – Și-n a Sa dragoste-am rămas.

Ioan 4:34

Iisus le-a zis: „A mea mâncare, E să fac voia Celui care Trimisu-M-a, iar Eu voiesc, Lucrarea, să I-o împlinesc.

Fapte 8:33

Iar în smerenia-I arătată Și judecata-I fu luată. Dar cine o să fie-n stare, Ca să îi zugrăvească, oare, Pe cei din timpul Lui? Căci iată Cum viața Sa a fost luată, De pe pământ.” Famenu-a zis:

Romani 5:19

Căci după cum s-a întâmplat Atuncea când n-a ascultat Un singur om – iar pentru el Ajuns-au păcătoși, astfel, Cei mulți – acum, de-asemenea, Prin ascultarea unuia, Cei mulți găsiți vor fi plăcuți, Neprihăniți fiind făcuți.

2 Corinteni 8:9

Cu toți cunoașteți, căci v-am spus, De harul Domnului Iisus: Bogat era, dar, pentru voi Sărac, El S-a făcut apoi, Pentru ca voi, îmbogățiți, Prin sărăcia Lui, să fiți.

Galateni 3:13

Hristos, însă, S-a arătat, Acum, și ne-a răscumpărat, De sub blestemul Legi-apoi, Făcându-se El, pentru noi, Blestem – așa precum s-a zis, Și, în Scriptură, este scris: „În veci, să fie blestemat Cel ce, pe lemn, e atârnat.”

Deuteronom 21:23

Al său trup nu va fi lăsat Noaptea, pe lemn, ci să-l luați Și-n acea zi să-l îngropați; Căci omul spânzurat, mereu, E blestemat, de Dumnezeu. Să nu spurcați țara pe care, Iată că Domnul vostru are Ca să v-o dea, în stăpânire, Să o aveți drept moștenire.”

Titus 2:14

Pe Sine însuși, El S-a dat, Ca să ne scape de păcat; Plătit-a o răscumpărare Și-astfel, pe noi – pe fiecare – Din lanțul de fărădelege, A reușit să ne dezlege, Vrând un norod să-și curățească, Pe care să îl pregătească A fi al Lui, râvnă având, În lucruri bune, orișicând.

Evrei 12:2

Mereu, cu ochii ațintiți, Spre Căpetenie, să fiți, Către Desăvârșirea care Credința tuturor o are, Adică la Hristos Iisus, Cari pentru ce-I fusese pus În față – pentru bucurie – A fost în stare ca să vie Aici, și cruce-a suferit, Rușinea a disprețuit Și-acuma, șade, tot mereu, La dreapta, lângă Dumnezeu, Unde chemat a fost să vie, Lângă-al Său scaun de domnie.

Evrei 12:4

Voi, încă, nu ați suferit Și nici nu v-ați împotrivit, Până la sânge, niciodată, În lupta, cu păcatul, dată.

1 Petru 2:24

În al Său trup, El a purtat – În acest fel – al nost’ păcat, Pe lemnul crucii, ca apoi, Morți, față de păcate, noi, Pentru neprihănire-n veci, Să viețuim de-acuma deci. Prin ale Lui răni – nu uitați! – Sunteți, acuma, vindecați.

1 Petru 3:18

Și cu Hristos a fost la fel, Pentru că știți prea bine, El, Cel care e neprihănit, Pentru păcate-a suferit – Pentru toți cei nelegiuiți – Ca ei să fie mântuiți, Ca să ne poată-aduce-apoi, La Dumnezeu Tatăl, pe noi. Dar trebuit-a ca Iisus Să-nvie-n duh, spre-a se fi dus,