Biblia Todo Logo
Baibulo la pa intaneti

- Zotsatsa -




Fapte 28:7 - Biblia în versuri 2014

7 Jur împrejur, se întindeau Moșiile care erau Ale stăpânului, cel care – Peste ostrov – era mai mare, Și care, Publius, s-a numit. La el, acasă, ne-a poftit Acesta, și ne-a ospătat. Trei zile-n șir, la el, am stat.

Onani mutuwo Koperani


Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

7 Aproape de locul acela se aflau niște pământuri ale guvernatorului insulei, al cărui nume era Publius. El ne-a primit și ne-a găzduit cu ospitalitate timp de trei zile.

Onani mutuwo Koperani

Biblia în Versiune Actualizată 2018

7 În apropiere de acea zonă, erau terenurile care făceau parte din proprietatea lui Publius. Acela era conducătorul insulei. El ne-a primit binevoitor și ne-a găzduit cu amabilitate zece zile.

Onani mutuwo Koperani

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

7 În apropiere de acel loc se aflau ogoarele conducătorului insulei, numit Públius. Acesta ne-a primit și ne-a găzduit cu amabilitate timp de trei zile.

Onani mutuwo Koperani

Română Noul Testament Interconfesional 2009

7 Pământul din preajma acelui loc era al conducătorului insulei, numit Publius; el ne-a întâmpinat bine şi ne-a găzduit cu generozitate vreme de trei zile.

Onani mutuwo Koperani

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

7 În împrejurimi erau moșiile mai-marelui ostrovului, numit Publius. El ne-a primit și ne-a ospătat cu cea mai mare bunăvoință, trei zile.

Onani mutuwo Koperani




Fapte 28:7
10 Mawu Ofanana  

Pe dregător îl însoțea. Paulus Sergius se numea Înaltul dregător. Îndat’ El, pe Barnaba, l-a chemat, Iar când și Saul a venit, Dorința și-a mărturisit S-asculte-al Domnului Cuvânt.


Când, în Ahaia, Galion Ocârmuia, la unison, Iudeii, toți, s-au răsculat; Pe Pavel, ei l-au înhățat Și l-au târât apoi, pe dată, La scaunul de judecată,


Să mai aducă, negreșit, Și dobitoacele pe care, Pavel să poată sta, călare. Nu l-a lăsat mergând pe jos, Voind s-ajungă sănătos, La Felix, care-n timpul lor, Fusese mare dregător.


Barbarii cari l-au locuit, Bunăvoință-au arătat. La focul lor, ei ne-au chemat, Căci se făcuse un frig mare, Fiindcă ploua, încă, tare.


Oameni-aceea îl pândeau Și, să se umfle, așteptau, Ca să îl vadă-apoi căzând Jos, la pământ, și mort zăcând. Dar după ce au așteptat, Mult timp, făr’ a se fi-ntâmplat Nimica rău, ei s-au gândit Că Pavel, zeu e, negreșit.


Tatăl lui Publius se zbătea Bolnav, în pat, căci suferea De friguri și de urdinare. Pavel, la patul celui care Bolea, s-a dus și s-a rugat, Iar după ce și-a așezat, În urmă, mâinile, pe el, S-a vindecat bolnavu-acel.


Să fie cunoscută ea, Prin lucrurile-nfăptuite, Cari, fapte bune, sunt vădite: Să fi crescut copii, să știe Precum că trebuie să fie O gazdă bună – primitoare – Cari, ale sfinților picioare, Întotdeauna, le-a spălat, Mereu să îi fi ajutat Pe cei care sunt dovediți – Cu-adevărat – nenorociți, Și-n ajutor, să fi sărit, La fapte bune, negreșit.


De-asemenea, dragii mei frați, De-a primi oaspeți, nu uitați; Căci mulți cari, oaspeți, au primit, Pe îngeri chiar, i-au găzduit, În casa lor, fără să știe Cine le-a fost în ospeție.


Titsatireni:

Zotsatsa


Zotsatsa