Fapte 25:2 - Biblia în versuri 2014

² Cei mai de seamă din preoți – Și-alături lor, bătrânii toți Dintre Iudei – la el s-au dus Și, plângere, ei au adus, Contra lui Pavel. L-au rugat

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

² Conducătorii preoților și liderii iudeilor i-au făcut cunoscute acuzațiile împotriva lui Pavel

Biblia în Versiune Actualizată 2018

² Cei mai remarcabili preoți și conducătorii iudeilor i-au prezentat o plângere în care îl acuzau pe Pavel;

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

² Arhiereii și mai marii iudeilor s-au înfățișat înaintea lui acuzându-l pe Paul. Și îl rugau,

Română Noul Testament Interconfesional 2009

² Marii preoţi şi iudeii de seamă au venit înaintea lui să-l acuze pe Pavel şi l-au rugat

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

² Preoții cei mai de seamă și fruntașii iudeilor i-au adus plângere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruință

Fapte 25:2 Mawu Ofanana

Iov 31:31

Dacă din toți care suntem În al meu cort, nimeni n-a spus „Unde e cel care s-a dus Fără să se fi săturat, Din carnea lui?”, de s-a-ntâmplat

Proverbe 4:16

Umblând pe-ntunecate căi, Nu dorm, iar somnul le-a pierit Dacă vreun rău n-au făptuit. Ei umblă-ntr-una după pradă, Făcând pe cineva să cadă.

Fapte 24:1

După cinci zile, a venit Marele preot, însoțit De mulți bătrâni. În rândul lor, Fusese și un vorbitor. Acela, Tertul, s-a chemat, Iar preotul care-a-nmânat Plângerea către dregător, Fu Anania. Apoi, lor,

Fapte 25:15

Despre întemnițatu-acel – Toți preoții Iudeilor, Precum și toți bătrânii lor, Când, la Ierusalim, m-am dus, S-au plâns, de el și-apoi, mi-au spus Că trebuie-a fi osândit.

Fapte 25:24

Apoi, a zis către-mpărat, Și celor cari s-au adunat: „Mărite-Agripa, și voi, care Sunteți aici, în adunare. Priviți-l pe-acest om: el este Cel pentru care stăruiește Mulțimea de Iudei – cum știm – Și-aici și la Ierusalim, Că trebuie a fi ucis.

Fapte 28:17

Trei zile, numai, au trecut, Iar apoi Pavel le-a cerut, Mai marilor Iudeilor, La el, să vină. „Fraților” – Le zise, când s-au adunat – „Deși eu sunt nevinovat, Căci împotriva nimănui – Adică a norodului, Precum și a părinților, Sau a oricărui din popor – Nimica rău, n-am săvârșit, Dar totuși – cum ați auzit – În temniță, am fost băgat, Chiar la Ierusalim, și dat, În mâinile Romanilor.

1 Tesaloniceni 2:16

Căci nu ne lasă să vorbim, La Neamuri, să le-mpărtășim Vestea prin care-ntreaga fire Primește-acuma, mântuire. Prin ceea ce au săvârșit, Ei, soarta, și-au pecetluit Și-acuma, îi apasă greu, Mânia, de la Dumnezeu.