Fapte 23:35 - Biblia în versuri 2014

³⁵ Îi spuse: „Te voi asculta, Când și pârâșii tăi vor sta Aici, alăturea de tine.” A poruncit ca, păzit bine, Să stea-n palatul lui Irod, Ferit, în ăst fel, de norod.

Mabaibulo enanso

Noua Traducere Românească

³⁵ a zis: „Te voi audia când vor veni și acuzatorii tăi“. Și a poruncit să fie ținut sub pază în palatul lui Irod.

Biblia în Versiune Actualizată 2018

³⁵ „Mă voi ocupa de cazul tău după ce vor veni și cei care te acuză.” Apoi a ordonat să fie păzit în fortăreața lui Irod.

Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020

³⁵ i-a spus: „Te voi asculta când vor veni acuzatorii tăi”. Apoi a poruncit să fie închis în pretoriul lui Iród.

Română Noul Testament Interconfesional 2009

³⁵ i-a zis: „Te voi asculta când vor veni şi acuzatorii tăi.” Şi a poruncit să fie păzit în pretoriul lui Irod.

Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924 Dumitru Cornilescu

³⁵ „te voi asculta”, a zis el, „când vor veni pârâșii tăi”. Și a poruncit să fie păzit în palatul lui Irod.

Fapte 23:35 Mawu Ofanana

Ieremia 38:13

Zdrențe și-a pus la subsoară, Fiind, cu frânghii, tras afară, Din groapa-n care s-a aflat, Și-n curtea temniței lăsat.

Matei 2:1

Când S-a născut, în vremea ‘ceea, În Betleemul din Iudeea, Iisus, Irod a-mpărățit Peste Israel. Au venit La el – deci la Ierusalim – Din est, trei magi și i-au spus: „Știm

Matei 2:16

Irod, de magi, s-a pomenit, S-a mâniat și-a poruncit Ca pruncii care se aflau În Betleem – care erau Băieți – de la doi ani în jos, Să fie omorâți. Hristos, Spera că va cădea atunci Ucis, odată cu-acei prunci.

Matei 2:3

Când astă veste a aflat, Irod tare s-a tulburat. Ierusalimul tot – cu el – S-a tulburat, atunci, la fel.

Matei 27:27

Ostașii dregătorului, În curțile pretorului – Din temniță, când L-au adus – Îl așezară pe Iisus.

Ioan 18:28

La judecată-apoi, Iisus, De la Caiafa, a fost dus. Se luminase-a lumii față, Căci se făcuse dimineață. În sala pentru judecat, Nici un Iudeu nu a intrat, Căci Paștele se-apropiau Și, să se spurce, nu voiau.

Fapte 23:30

Aflat-am, de la un Iudeu, Cum că Iudeii îl pândesc, Să îl omoare. Mă grăbesc, De-aceea, mare dregător, Să ți-l trimit, iar tuturor Celor cari l-au învinuit, Le-am spus că este potrivit, Să-ți spună ție, ce doresc, De ce îl învinovățesc. Eu îți transmit, preaînălțate, În încheiere, sănătate!”

Fapte 24:1

După cinci zile, a venit Marele preot, însoțit De mulți bătrâni. În rândul lor, Fusese și un vorbitor. Acela, Tertul, s-a chemat, Iar preotul care-a-nmânat Plângerea către dregător, Fu Anania. Apoi, lor,

Fapte 24:10

Când dregătorul i-a făcut Semne, Pavel a început Ca să vorbească-n apărare: „Știu că, de mult, tu ești cel care Ai fost – și ești – judecător, Al neamului Iudeilor. De-aceea, eu am să-ndrăznesc, Cu-ncredere, ca să vorbesc, În apărarea mea, pe dată:

Fapte 24:19

Gândit-am că acești Iudei, Ar trebui ca înșiși ei, Să vină-aici și să vorbească Și-n fața ta să mă pârască, Dacă cumva ei ar avea, De spus, ceva-mpotriva mea.

Fapte 24:22

Felix știa de „Cale”. El I-a amânat, vorbind astfel: „Voi cerceta, pricina voastră, Când va veni, în fața noastră, Chiar căpitanul Lisias. Acuma, să plecați, vă las.”

Fapte 24:23

Sutașului, i-a poruncit, Ca Pavel să fie păzit Și, în acelaș’ timp, lăsat Puțin mai slobod, căutat De cei cari vor să îi vorbească Sau ar fi vrut să îi slujească.

Fapte 25:16

Le-am zis că, nu-i obișnuit, Între Romani, așa ceva. Osândă, nu-i poți da cuiva, Până – întâi – nu i-ai adus, Pe-ai săi pârâși și-apoi i-ai pus Față în față, ca să poți Să-i dai, astfel, față de toți Pârâșii pe care îi are, Putința ca, în apărare, Omul să poată să vorbească Și vina să se dovedească.